Ziaristul rom Alexandru Diamant ar fi putut alege să se românizeze complet, așa cum au făcut mulți din etnia sa. Problema este că dacă te românizezi îți pierzi în bună măsură influența asupra comunității rome.

În consecință, Diamant a decis să rămână rom, rom până în măduva oaselor, cu toate trăsăturile culturale și psihologice specifice acestei etnii. Diamant trăiește ca un țigan, după reguli țigănești pe care le respectă cu sfințenie. Sunt români care nu înțeleg aceste reguli, nu le respectă simbolismul și nu îi lasă în pace pe romi, dovedind o îngustime de conștiință dizgrațioasă.

Am făcut aceste precizări pentru a arăta că ziaristul Diamant este un ziarist rom în toată puterea cuvântului, un ziarist al etniei sale pe care o ajută jurnalistic din răsputeri. Această situație îl plasează într-o poziție privilegiată în cadrul breslei ziariștilor fiindcă romii au nevoie de o presă a lor.

Să nu ne jucăm cu integrarea, ea nu trebuie să fie sinonimă cu pierderea identității etnice. Presa romilor este o presă românească de calitate doar dacă nu încetează să fie presă a etniei.

În cartea pe care am onoarea să o prefațez, Diamant adună cele mei reușite tablete jurnalistice publicate în ultimii ani. Arătând talent incontestabil și multă sensibilitate, Diamant ne oferă un volum care va rămâne peste timp fiindcă are originalitatea romă necesară.

Iubiți-l pe Alexandru Diamant și respectați-l ! Ce face el pentru ai săi este nobil și chiar eroic.

Gheorghe Smeoreanu
• Prefață la o carte aflată sub tipar