Am ajuns să nu mai gândesc precum că timpul se scurge repede, că viaţa e scurtă, că îmbătrânesc, ci să reformulez astfel:

-Timpul se scurge repede, iar eu trebuie să trăiesc sub regimul lui Ponta.

-Viaţa e scurtă, iar eu sunt nevoit să parcurg o bună parte din ea având ca premier un plagiator, un mitoman, un mitocan.

-Îmbătrânesc cu Ponta, ceea ce e foarte trist.

Ceea ce spune Ponta, de câte ori deschide gura, e întotdeauna un non-sens. Este personajul politic cel mai absurd din toate timpurile acestei ţări.

Dacă Ponta mi-ar fi fost vecin, mă mutam.

Dacă mi-ar fi fost tată, mă păştea sinuciderea.

Dacă mi-ar fi fost frate, mi-aş fi acuzat mama.

Dacă mi-ar fi fost fiu, nu m-aş mai fi privit în oglindă.

Azi, dl Ponta a zis că atâta timp cât este ministru interimar la Transporturi, nu îi va da brevetul de căpitan de vas lui Băsescu. Îl va chema pe Băsescu să îl examineze personal şi nu îi va semna brevetul.

Credeţi că era o glumă ? Deloc.

Dacă ar fi şef de scară, Ponta ar tăia apa şi căldura locatarilor cu care se află în conflict.

Este genul profesorului care lasă corigent un elev pe motiv că mama acestuia nu i-a cedat.

Este acel coleg care, dacă l-ai ruga să-ţi şoptească la un examen, ţi-ar şopti greşit, ca să pici.

Îmbătrânesc, dar asta nu mai e o problemă.

Problema e că îmbâtrânesc sub Ponta.