Am ajuns la un punct de saturație, când aud cuvântul suveranist mi se face greață, ca de o mâncare prea grasă, cu un miros prea greu.

Nu văd la AUR și POT nicio sclipire de inteligență, ei nu știu altceva decât să mizeze pe cantitate, miting peste miting, urlet peste urlet, lozinci peste lozinci răsuflate și ceea ce este enervant peste măsură este aerul încruntat și marțial pe care și-l iau acești oameni pentru a lăsa impresia că ei salvează ceva, eliberează pe cineva. În realitate, ei vor puterea pentru ei, fiind manipulatorii de slabă calitate ai unei mulțimi aflate sub nivelul lor de inteligență socială.

Totul pare o dresură de oameni în care Simion îi învață să facă sculat, culcat pe câteva mii de români, vânzându-le povești răsuflate și stricate, fiindcă mintea lui nu poate produce altceva. Au ajuns demnitatea și curajul românilor pe mâna unui născut interlop, promotor al unui suveranism de peșteră, de ghioagă, de muget prelingvistic. 

Citiți continuarea articolului AICI.