Preşedintele României vorbeşte despre recorduri doborâte de DNA, de parcă lupta anticorupţie ar fi sport olimpic:

“Am apreciat in mod deosebit rezultatele record pe care le-ati atins anul trecut si pe care, pe scurt, vreau sa le mentionez: cel mai mare numar de dosare instrumentate intr-un an, cel mai mare numar de rechizitorii si, foarte important, cel mai mare numar de solutii definitive de condamnare pronuntate in dosare de mare coruptie instrumentate de DNA in anii anteriori. “

Formularea seamănă cu cea a unui gropar care s-ar lăuda că anul trecut a săpat un număr record de morminte. 

Se subînţelege că anul acesta se va strădui să bată recordul.

Dna Kovesi spune că sunt 10.000 de dosare în lucru. O spune cu părere de bine dar şi cu părere de rău – mai e mult până la 1 milion.

Probabil că lucrul cel mai trist pentru Johannis şi Kovesi este că numărul de dosare este limitat la 20 de milioane.

Glumim un pic.

Glumim amar.

Logica arată că nu stăm deloc pe roze și că aceste 10.000 de dosare deschise ar fi trebuit să nu existe. Mai precis, DNA trebuia să înainteze spre instanțe dosarele unul câte unul, nu să le acumuleze ca un baraj în amonte.

Acum s-a rupt barajul ?

Cine l-a ridicat, cine l-a dinamitat acum, de ce trebuia să fie România inundată de dosare ?

Fără să vrei, încerci să găsești explicații și, în lipsa unora oficiale, le iei de acolo de unde le întâlnești. Una dintre ele aparține lui Sorin Ovidiu Vântu:

“Va avertizam intr-un material anterior asupra riscului ca leacul sa devina mai rau decat boala. Iata ca acest lucru s-a intamplat. Urmare a valului urias de arestari din toate sectoarele de activitate, tara s-a blocat, nimeni nu mai semneaza nimic. Functionari ai statului, salariati in societatile private, oameni de afaceri nu mai au curajul sa se intalneasca in public sau in particular, iar atunci cand o fac totusi, lasa telefonul in masina si discuta ca niste conspiratori in soapta, uitandu-se in permanenta peste umar sa vada daca nu sunt supravegheati. O atmosfera de teroare si suspiciune generalizata strabate toate paturile sociale. SRI-ul face ravagii; instaleaza tehnica de monitorizare in lifturi, in closete, in dricuri, in prezervative si sub mesele din carciumile la moda. Vedem consternati cioclii de la pompele funebre arestati pentru ca se interesau sa vada cine a mai murit, curve arestate pentru practica nefiscalizata, alaturi de ministri, oameni de afaceri, politicieni, doctori, judecatori, procurori, fotbalisti. Toata Romania intra la puscarie. Ai impresia ca toti romanii sunt monitorizati si mai devreme sau mai tarziu vor fi anatemizati sau incarcerati in functie de interesele unuia sau altuia.”

DNA seamănă cu un spital care a refuzat să trateze pacienţii timp de un deceniu, apoi îi internează pe toţi o dată.

Foarte bine că îi internează, foarte rău, criminal chiar, că nu i-a tratat la timp.

Poate că trebuia să fim o ţară bolnavă la nivel politic şi al afacerilor, atât de bolnavă încât, la un moment dat, să nu se mai poate face nimic.

Ştiţi zicala cinică despre România: frumoasă ţară, păcat că e locuită.

Pare că cineva a luat expresia asta în serios.

Unii români trebuie să plece, iar cei care vor să conducă, să administreze şi să facă afaceri local trebuie să ajungă la zdup.

10.000 şi ce va urma.

Adică, aproape toţi.