Așa cum un om infectat cu Covid – 19 poate transmite boala mai multor persoane, o jigodie infectează conștiința mai multor oameni.

De Florii, liberalul piteștean Gelu Tofan, cu care am o dispută cu argumente, în presă și pe Facebook, m-a provocat la o întrecere, anume cine care câini mai frumoși. Ce plăcut !

Trebuie să recunosc totuși că nu mor de dragul PNL cam de când a fost scos din joc Radu Câmpeanu, ale cărui ziare le citeam la Paris, în tinerețe, când eram la o bursă ONU, și cu care am conversat la conacul său din Argeș în multe seri minunate, alături de prietenul comun George Stanca.

Mai ales de când Crin Antonescu a bătut palma cu Ponta mi se pare că PNL a intrat în degringoladă ideologică, iar apoi într-una de cadre, din moment ce a avut președinții pe care i-a avut. Bomboana pe colivă a fost, totuși, cedarea președinției către Klaus Iohannis, primarul din Sibiu. Am participat la celebra întrunire și am avut gustul amar al unui scenariu străveziu care avea să dauneze apoi enorm României.

În fine, revenind la frumosul meu concurs canin de pe Facebook cu Gelu Tofan, văd că se bagă în vorbă și încep să mă injure niște derbedei, ceea ce de obicei mă amuză copios. Citesc, întotdeauna cand le văd, comentariile jignitoare, lăturile care mi se aruncă în cap dintr-un motiv pe care l-am mai explicat dar revin aici.

Prima și mare mea pasiune a fost psihopatologia și am făcut o licență în etiopatologia schizofreniei, pe calapodul teoriei antipsihiatrice a lui R.D. Laing. Viața a făcut să nu găsesc un post în această specializare, apoi am virat-o spre alte zări și, din plictiseală, am ajuns în presă.

Nu mi-am pierdut însă niciodată pasiunea pentru înțelegerea trăirilor suferinzilor psihic, a nebunilor, cum li se zice popular, motiv pentru care îmi place să analizez și astăzi profilul demenților care mă fac albie de porci fără să mă cunoască. Le văd pozele femeilor, ale copiilor, dacă au, ale amicilor, văd ce postează, fac și eu precum Cambridge Analytica, dar nu statistic, ci ca analiză de caz.

Din rigoare științifică precizez că aici e vorba mai mult de mici nevroze și psihopatii.

Am scris aceste rânduri ca să îi transmit dlui Tofan că nu confund marfa cu ambalajul, iar provocarea sa cu căței mi-a plăcut foarte mult.

Mai am însă ceva de zis, anume că fanii de pe Facebook îi strică imaginea lui Gelu Tofan. Eu mă distrez ca psiholog, fac analiză de caz, dar faptul că frustrații îi bâzâie profilul nu îi face bine, consider eu, distinsului liberal.

Dacă îl iau după cum îl știu și cum scrie, Gelu Tofan e un domn. Dacă l-aș judeca după fani, n-ar merita să-l mai bag în seamă, dar nu gândesc așa, fiindcă în viață nu îți alegi rudele și comentatorii de pe Facebook.

Da, dar cum se face că un liberal atrage atâția fani nefericiți ? Bună întrebare.

Vrem să ne bucurăm de dialog și tragem după noi comentatori abjecți, precum un râu duce la vale gunoaiele.

Admit că asta-i viața pe Facebook, iubite domnule Tofan.

Gheorghe Smeoreanu