Nu există familie şi familie tradiţională. Adjectivul tradiţional ar necesita folosirea antonimului său, adică modern.
Am avea o familie tradiţională şi una modernă, ceea ce este eronat deoarece familia a fost şi sper că va fi un concept etern care priveşte bărbatul şi femeia, soţul şi soţia.
Le sugerez aşadar celor care vor ca şi homosexualii să poată întemeia familii să nu se iluzioneze că sunt moderni, deschişi la minte, progresişti. Ei sunt doar în afara conceptului de familie.
Putem propune oricâte denumiri dorim pentru cuplurile homosexuale stabile şi le putem acorda toate drepturile care decurg dintr-un parteneriat civil, dar denumirea de familie trebuie lăsată în pace.
Fără a face judecăţi de valoare, totuşi nu putem spune că dracul este şi el tot un fel de dumnezeu şi drept urmare trebuie să îl denumim Dumnezeu.
Într-o lume nebună, familia este o valoare certă şi trebuie ferită de şocuri de orice fel, inclusiv cele semantice. Progresiştii au suficiente alte teme pe care le pot specula, nu e cazul să le ia celorlalţi chiar totul.
Cât priveşte adopţia copiilor de către cuplurile homo, lucrurile sunt clare, adică unde nu există familie, nu există nici înfiere. Ceea ce nu înseamnă că îi este interzis cuiva să iubească un copil şi să îl ajute dacă are dificultăți.
Interesant este că nu homosexualii sunt o problemă, ci heterosexualii care vor familie homosexuală. Ei militează în baza unui algoritm axiologic prin care tot ce pare aşezat, solid, vechi trebuie sabotat. Această sete nebună de dinamitare a istoriei este îngrijorătoare cu atât mai mult cu cât argumentele lasă locul sofismelor. Din partea homosexualilor ştim la ce ne putem aştepta şi sunt de înţeles, fanii lor sunt cei imprevizibili.
Pe scurt, familia nu este ceva discutabil nici în plan obiectiv, nici ca înţeles. Deşi nu e pe gustul meu, nici homosexualitatea nu e ceva discutabil.
Familia, ca şi homosexualitatea sunt subiecte care trebuie închise, spre liniştea morală şi binele tuturor.
Gheorghe Smeoreanu
Lasă un răspuns