Logo

Județul Argeș se împrumută. Interviu cu președintele CJ, Ion Mînzînă

f_350_200_16777215_00_images_banner1_minzina_cszeke_1.jpg

 

 

 

 

 

 

Urmează un interviu cu întrebări concrete pe care le voi adresa Președintelui Consiliului Județean Argeș, domnul Ion Mînzînă, căruia îi mulțumesc că a venit să stăm de vorbă.

Bună seara domnule Președinte!

Bună seara, sărut mâna, bine v-am găsit. E o plăcere pentru mine să mă întâlnesc cu dumneavoastră după o lungă perioadă.

Este drept. Am spus că vă voi adresa întrebări concrete și aștept, dacă ați fi amabil, răspunsuri la fel de concrete și simple, pe înțelesul tuturor cetățenilor.

Subiectul este bugetul României, bugetul județului Argeș. Vrem să știm cât mai multe, cât este, cum este, cum se poate compara actualul buget cu bugetele anterioare. Ce se poate face pentru județ în acest an, cât puteți face dumneavoastră din platforma electorală, având în vedere că ați câștigat funcția de președinte al Consiliului Județean în baza unei serii de promisiuni pe care le-ați făcut oamenilor. Poate cetățenii știau de atunci, poate nu știau că realizarea unei părți din promisiuni ține și de bani, ține neapărat de bani, dar pe de altă parte aș adăuga faptul că acum se poate vedea capacitatea președintelui CJ Argeș în gestionarea unor sume care sunt mai mici decât ne-am fi putut aștepta. Iată, v-am pus o serie de întrebări sau v-am deschis unghiurile de discuție.

Domnule Smeoreanu, aș dori să vă răspund punctual.

Vă rog.

După cum știți și dumneavoastră, în anul 2019, s-a schimbat puterea în România. Ne era dat să vedem pe toate posturile de televiziune venirea noilor conducători, noilor guvernanți care ne anunțau de faptul că PSD a avut o guvernare foarte slabă, lipsită de rezultate financiare concrete. Atât de slabă a fost guvernarea PSD, încât guvernul care a preluat puterea și-a permis un buget neasumat la nivel parlamentar, a fost pentru prima data, în 30 de ani de la Revoluție, când un buget național nu a fost dezbătut în Parlamentul României. Un buget din care a rezultat faptul sigur că se construia un buget după o guvernare performantă. Când s-a tras linie după acel buget, Guvernul și-a permis să facă niște cheltuieli neîntâlnite în istoria ultimilor 15 ani ai României. Achitarea cotei de participare a țării la NATO de 2,5 miliarde de dolari pentru armament, scutirea unor multinaționale de achitarea unei sume de 380 de milioane de euro și acordarea unor despăgubiri către niște prieteni ai celor care conduceau România la acel moment de 300 de milioane.

Dintr-o dată, constatăm că guvernarea nu era atât de prostă cum se spusese dacă și-au permis asemenea cheltuieli. Ba mai mult, dacă este să facem o simplă comparație, chiar județul Argeș primea o sumă cu peste 350 de miliarde lei vechi, în plus, la un buget înaintat CJ de către guvernarea din acel moment. Un singur exemplu pot să dau, în comparație cu anul acesta, pentru ceea ce înseamnă sumele de echilibrare pentru TVA-ul din drumuri, primeam o sumă cu peste 80 de miliarde de lei vechi mai mult, anul trecut față de anul acesta. Față de anul 2019 suma era la nivelul anului 2020 mai mare cu aproximativ 100 de miliarde. Aveam de unde, cum se spune, aveam desaga plină. Lucru acesta a fost consemnat și de organismele internaționale care de fiecare dată arătau că România se află pe creștere economică, prognozată. Eram, din punct de vedere al creșterii economice, la nivelul primelor două, trei țări din UE. Anul 2020 și anul 2021 au fost anii pandamiei și îmi aduc aminte că la nivelul lunii octombrie sau noiembrie, actualul Prim-Ministru, atunci Ministru al Finanțelor vorbea de un deficit al PIB-lui de 6,38 % , acesta fiind, în proporție de 3,5% din cauza pandamiei. Aceste date au fost infirmate de Comisia Europeană care a spus că doar 1% din ceea ce a însemnat scăderea PIB-lui României este din cauza COVID-19.

Acum, pe datele concretele pe care le-am primit pentru bugetul consolidat al județulului Argeș, noi înregistrăm venituri în total de 428 milioane lei și avem nevoie de cheltuieli de vreo 7450 miliarde lei. Aceasta înseamnă că avem un buget incredibil de mic având în vedere ce ne-am propus pentru anul 2020.

Toată lumea peste tot vorbește de proiectele pe bani europeni, desi nu se știe că și pentru acestea e nevoie de sume pentru cofinanțări. Proiectele nu sunt acoperite de banii europeni în totalitate, la un proiect de 4 milioane de euro, Consiliul Județean trebuie să vină cu o sumă de 400.000 de euro. Suma necesară CJ pentru proiectele europene ar fi de 90 de milioane lei noi, deci 900 de miliarde lei vechi. Ne-am permis ca în actualul buget să mergem spre suma de 300 de miliarde lei   vechi, cam 1/3 din suma de care avem nevoie în bugetul pentru 2021.

Dumneavoastră mă întrebați ce vom face, că trebuie să alocăm sume de bani și în alte zone.

Înainte de a vă întreba ce veți face, aș vrea să comparăm puțin actualul buget cu cel de anul trecut și chiar cu cel din 2019, pentru că ceea ce veți spune va deveni astfel mai explicit.

Comparația o putem face în felul următor. Responsabilitatea pe care a manifestat-o CJ în anul 2020 când pentru necesarul de bani alocați DGASCP, Consiliul Județean a suportat 450 de miliarde de lei. O sumă pe care dacă am fi avut-o astăzi am fi fost un județ cât de cât aranjat. Noi am respectat întocmai legislația și am bugetat această activitate subordonată CJ în condițiile în care 30 de județe din țară nu au făcut acest lucru. Credeți că s-a întâmplat ceva? Nu. Guvernul a luat măsura alocării acelor sume pe final de an iar noi am primit foar felicitări.

Dacă ne uităm pe bugetul DGASCP, nici anul acesta guvernanții nu înțeleg că trebuie respectată legea prin care trebuie să ne pună la dispoziție până la 90% din sumele alocate acestei Direcții, respectiv peste 450 de miliarde lei vechi. CJ nu are acești bani, de aceea de data aceasta vom sta cu mâna întinsă la guvernanți pentru că nu avem altă soluție.

Am fost nevoiți să renunțăm la o serie de investiții a căror finanțare era din bugetul consolidat al județului. Gândim și regândim care este prioritatea nr. 1, în care proiect putem investii puținii bani primiți, pentru că suntem într-o situație dramatică.

Dar ce s-a întâmplat acolo unde consiliile județene nu au alocat banii necesari pentru DGASCP?

Au venit banii de la Guvern.

Cine a luat decizia de a-i plăti?

Noi am respectat întocmai legislația privind finanțarea acestei activități, celelalte județe nu au făcut-o și nu li s-a întâmplat nimic.

În acest caz, se pare că nu există sancțiune în legislație.

Există, dar se merge pe tot felul de compensări. Dramatic este faptul că în perioada 2016-2020 s-au accesat multe proiecte cu fonduri europene, nefinalizate încă, mizându-se mereu pe o creștere sustenabilă a bugetului consolidat al județului. Din păcate după 2019, odată cu tot ceea a însemnat proasta guvernare, cu acele “cadouri” făcute unor multinaționale, n-au mai existat bani.

În acest caz, cum mai putem discuta despre un Guvern responsabil dacă acum câteva zile, prin acceptare tacită, s-a trecut un proiect prin care două instituții financiar-bancare au fost scutite de plata anumitor sume care trebuiau să revină bugetului statului.

A fost un fel de cadou din partea românilor, poate a fost ziua de naștere a vreunui director de bancă.

Directorul respectiv văd că are mai multe zile de naștere, că a mai fost o dată “premiat” în 2019 pe motiv că se plimba prin Piața Victoriei, lupta pentru democrație. Prezența sa acolo vreo trei zile, mediatizată, i-a adus vreo 500 de milioane de euro instituției bancare respective.

A mai făcut ceva acel director. A închiriat o casă de la domnul Klaus Iohannis. Aici e meritul băncii, i-a adus niște bani domnului Președinte. După aceea s-a dovedit în justiție că aceea nu era de fapt casa domnului Iohannis.

Vreau să spun că pentru prima dată în bugetul României, anumite județe, într-o proporție covârșitoare, județele conduse de oameni din partide aflate la guvernare, au primit pe baza unei Anexe, unice în istoria României, sume de sute de miliarde de lei. Un fel de cadou pentru că unii de o anumită culoare politică au câștigat acolo. Nu are sens să mă lamentez, să spun că avem de-a face cu o demență de guvernare, aceștia nu guvernează pentru România. Guvernează pentru o gașcă a lor și pentru multinaționale, se vede, așa, cu ochiul liber. Ne-am aflat și noi, așa câștigători de loz, cu localitatea Câmpulung Muscel care a primit 120 de miliare de lei. Nu vreau să fiu cinic, orice investiție la nivelul județului Argeș este benefică pentru argeșeni, iar obligația mea este să mă preocupe acest lucru. Banii primiți de Câmpulung Muscel chiar erau necesari pentru reabilitarea unor străzi. Dar când aloci 20 de miliarde pentru niște sărbători, “Scrisoarea lui Neacșu de la Câmpulung”...bun, e bine și chestiunea aceasta.

Dar să aloci o sumă de 120 de miliarde, o sumă foarte mare, eu voi fi foarte atent cum va fi cheltuită această sumă. Noi am cheltuit în 2019, an nepamdemic, 8 miliarde de lei pentru Sărbătorile Argeșului și Muscelului cu trupe de dansuri populare, cu fanfară, cu ansambluri, criticate de presă la acel moment.

Din ceea ce spuneți, rezultă, așa, colateral, raționamentul că dacă ați fi pierdut dumneavoastră alegerile și ar fi câștigat domnul Miuțescu, atunci CJ ar fi fost condus de un liberal și județul Argeș fi primit mai mulți bani. Putem gândi și așa?

Da, putem, dar nu știu dacă domnul Miuțescu ar fi fost dintre favoriții celor care conduc România, pentru că sunt și județe conduse de PNL care nu au primit sume mari. Paradoxul este atât de mare, încât cei care ies în față, care fac scandal mai mare, de exemplu Cluj, care oricum are un buget fabulos, primește în continuare sume suplimentare de bani de la Guvern. Eu aș fi fost mulțumit dacă domnul Miuțescu ar fi încercat să-i ajute pe primarii lor, liberali.

Pentru prima dată, la nivelul județului Argeș, s-a încercat o centralizare a tuturor nevoilor localităților, fără a se ține seama de culoarea politică. Au fost 738 de amendamente la Legea Bugetului făcute de parlamentarii PSD Argeș, dintre acestea 130 au privit sumele de bani date localităților conduse de primari liberali sau de la alt partid decât PSD.

V-aș sugera să faceți o cărticică cu toate cele 738 de amendamente pe care să o intitulați “Ce NU se face în Argeș sub guvernarea Florin Cîțu” pentru ca oamenii să știe aceste lucruri.

Vă muțumesc pentru idee, cred că o vom face.

E bine ca oamenii să știe care sunt cele 738 de idei care au fost bune, dar nu au fost aprobate. Și presa la fel.

Un lucru benefic pentru județ este acela că nu avem împrumuturi decât 5% din bugetul consolidat și de aceea am luat serios în calcul să ne împrumutăm. Gradul de împrumut al județului Argeș este unul foarte mic, în comparație cu alte județe.

Există o limită până la care vă puteți împrumuta?

Te poți împrumuta până la 30% din tot bugetul. Este undeva pe la 25-26 de milioane de euro, din calculele noastre. Banii aceștia ne-ar fi necesari pentru a duce la bun sfârșit măcar proiectele pe care le avem în derulare, fără a lua în calcul proiectele pe care le gândim pentru viitor. La un moment dat, i-am rugat pe domnii consilieri să discutăm un singur punct pe ordinea de zi, o ședință extraordinară, care privea DJ679, un drum pentru care ar trebui să primim din partea ADR Sud Muntenia a patra parte din tot ceea ce înseamnă suma alocată de UE pentru ADR Sud Muntenia pe exercițiul 2021-2027.

Așadar veți face un credit. Băncile, cred eu, se vor înghesui să vă crediteze.

În principiu, da, pentru că fiind fonduri europene există garanția aceasta a creditelor.

Împumutul este un punct strategic, dar se rezolvă în timp util pentru a face plăți către proiectele începute?

Da, am făcut tot felul de scenarii în ceea ce privește bugetul. Vom veni cu un buget în dezbatere publică, un buget care va suferi modificări de-a lungul anului, chiar începând cu luna iunie, pentru că suntem în interiorul legii, cum s-ar spune și nu ne vom abatele de la legile țării. Vom încerca să economisim cât mai mult acolo unde se va putea.

Știm că și Guvernul vrea să pună în dezbatere publică Planul Național de Redresare și Reziliență, iar după aceea se va merge cu el   la Bruxelles. Mai are sens dezbaterea publică atât timp cât se merge cu el la Bruxelles pentru aprobare?

În dezbatere publică a fost și bugetul consolidat al României și am văzut că după aceea au apărut tot felul de inadvertențe cu zona inițială a bugetului. Chiar județul Argeș a pierdut 80 de miliarde lei vechi la ceea ce înseamnă TVA-ul pentru drumuri.

Am înțeles. Să lăsăm la o parte PNRR, să vorbim despre dezbaterea publică a bugetului național. S-a ținut seama de dezbaterea publică? Că de cea parlamentară știm că nu s-a ținut seama.

Nu. Asociația președinților de consilii județene din România nu a fost ceea ce ar fi trebuit să fie de-a lungul timpului, chiar dacă a fost condusă, la un moment dat, de un coleg de partid. Nu am avut reprezentativitate, dar am cerut respectarea legislației în ceea ce privește sumele care se cuvin persoanelor cu handicap, pentru sistemul de protecție al copilului, asistență socială în sensul că le-am solicita ca aceste sume să fie puse la dispoziția consiliilor județene.

Ce pierdem ?

Pentru că nu sunt bani la buget nu vom putea face extinderea Spitalului din Vedea. Îmi pare rău domnilor medici, asistenți medicali, persoane însoțitoare ale celor care vin la spital, dar nu putem face acest proiect pentru că nu sunt bani la buget. Mai erau drumuri județene de făcut, ca cel de la Izvoru-Mozăceni, un drum care lega două localități care aparțin celor care conduc acum.

Deci, v-ar fi trebuit 7450 de miliarde, dar veți avea doar 4300 miliarde. Vă veți împrumuta de cât?

Vom vedea cât vom putea obține și în funcție de acest lucru, ne vom recalcula pașii, vom vedea ce vom putea duce la bun sfârșit.

Eu nu cred că va fi greu să vă împrumutați de toți banii de care ați avea nevoie.

Vom vedea. Clar e un lucru, în banii care lipsesc se vor regăsi proiecte pe care vroiam să le începem dar nu vor mai fi posibile, proiecte începute și care vor fi stopate, destul de multe. Acum ne vom rezuma la două covoare asfaltice și la întreținere de drumuri. Sper să avem bani pentru celebrul drum Pădurești-Costești, care anul trecut a fost întrerupt. Începe perioada dramatică de economisire a banilor în zona culturală, investițională, în tot ceea ce înseamnă cheltuirea banului public.

Obiectiv major pentru județul Argeș este extinderea P+4 a Spitalului Județean. Din bugetarea necesară putem asigura doar 2/3 din banii necesari, de aceea căutăm soluții, să vedem de unde putem face economii. De asemenea sunt prioritare proiectele cu fonduri europene, parte din acestea, cele care sunt în derulare, drumurile 504, 503, cu probleme inerete acestei perioade, Galeria de Artă, Muzeul Județean. Începe reabilitarea clădirii Consiliului Județean, ceea ce a stârnit reacții nu tocmai plăcute pentru că oamenii nu înțeleg sau nu știu că anveloparea clădirilor este o prioritate la nivel european, pentru că aceasta duce la economisire de energie, de bani.

Toate aceste proiecte sunt, totuși, la acest moment, în derulare pentru că veți mai avea rectificări de buget.

Da și eu sper că poate anul acesta vom avea parte de o rectificare pozitivă. Avem discuții cu miniștrii, dar un act de guvernare cu trei partide, e clar, că nu există o linie directoare.

Există o discuție, că nu-i pot spune o polemică, cu banii pentru cultură, pentru Teatrul “Al. Davila”, că ați fi primit o scrisoare de la actori pentru ca maestrul Bebe Cotimanis să rămână în continuare director.

Nu există nicio dispută cu domnul Cotimanis. Discuții au fost la nivelul tuturor instituțiilor. Trebuie să luăm măsuri de reducere a fondurilor pentru că nu sunt bani. Dumnealui a venit cu propunerea unui buget mai mare decât cel avut anul trecut, de parcă nu am fi într-un an al pandemiei. Eu nu vreau să fiu dintre cei care să le spună angajaților din structurile subordonate CJ sau celor de al CJ că trebuie să le reduc salariu cu 20% sau 30%. Eu vreau ca oamenii să treacă mai ușor peste acest an pandemic, să poată să-și ia salariile. Le-am cerut tuturor să fie buni manageri. Un medic poate fi foarte bun în meseria sa, genial, salvează vieți, dar asta nu înseamnă că poate fi și un bun manager. Cum la fel, cineva poate fi un foarte, foarte bun actor, dar nu neapărat mare manager. Noi suntem dispuși la dialog, iar cu bugetul pe care îl primesc trebuie să facă artă. Nu ne mai permitem să plătim colaboratori atâta timp cât există un personal al teatrului. Și nu ar fi nimic imposibil ca într-o situație excepțională să putem plăti și colaboratori. Dar sacul nu mai este plin pentru ca fiecare să ia din el. Nu se poate ca o doamnă să primescă salariu 7 luni dar să fie, în tot acest timp, plecată în străinătate. Este unul, care, pentru că a plătit două doamne care nu au venit la serviciu, zace la închisoare.

Am depășit timpul domnule Președinte. Vă mulțumesc mult!

Și eu vă mulțumesc!

(Interviu realizat în luna martie a acestui an în cadrul emisiunii ”Criterii politice” cu Gheorghe Smeoreanu, de la Curier TV)

embed video plugin powered by Union Development
Template Design © Joomla Templates | GavickPro. All rights reserved.