Fiind crescut in cultul muncii si al bunului simt taranesc, presedintele PSD Arges este un traditionalist. El a considerat toata viata ca a te implica pentru binele celorlalti este o virtute, ca numai omul care slujeste cu credinta comunitatii este cu adevarat om.Avind o astfel de filosofie de viata, Constantin Nicolescu risca sa isi incheie cariera intr-o stare de crunta dezamagire. Mentalitatile s-au schimbat, semenii nostri impartasesc viziuni tot mai egoiste, iar ceI care se sacrifica pe altarul altruismului sunt tot mai des luati in bascalie. Colac peste pupaza, nici PSD nu mai vrea sa fie ce a fost, adica sa isi conserve seriozitatea si echilibrul, dindu-se pe mina unor Negoita si Banicioiu, indiscutabil mai nocivi decit mai vechii Hrebenciuc sau Miky Spaga. A trecut vremea cind un Iliescu, Nastase, Vacaroiu, Mitrea, Sirbu ii puteau conferi lui Nicolescu macar convingerea ca este inconjurat de oameni seriosi care, cu toate pacatele lor, au o conceptie sanatoasa despre lume si viata. Chiar si Mircea Geoana mai pastra parca ceva din zestrea genetica a vechiului PSD, pentru ca acum, Victor Ponta sa lase impresia ca totul e doar smecherie si teroare, scandal si inconsecventa. De cind s-a decis sustinerea guvernului Tariceanu, apoi intrarea la guvernare alaturi de „odiosii” Videanu, Berceanu, Udrea, ceva s-a rupt in viata si mai ales in atmosfera social-democratilor, iar seriosul si consecventul Constantin Nicolescu nu are cum sa nu resimta dureros aceasta schimbare.Afrontul cel mai greu de suportat il va primi insa acest mare om din partea argesenilor pe care ii pastoreste de atitia ani. Nu spun ca nu va mai obtine din partea lor un nou mandat de presedinte al C.J., fiindca acest lucru se va intimpla cu siguranta, adica va cistiga localele din 2012. Numai ca va fi o victorie „a la Pyrus”, din care organizatia dar mai ales omul vor iesi cu rani adinci si cu pierderi neasteptate. Toamna, la alegerile generale, procesul de jerpelire a imaginii va continua si din nou succesul va fi insotit de imprevizibile tradari si mari dureri sufletesti.Peste inca o vreme, Constantin Nicolescu, cel mai bun cetatean dintre oamenii politici din citi cunosc, va suferi deziluzia vietii sale, vazind cum argesenii si rominii in genere nu vor mai da o ceapa degerata pe cei care au construit drumuri si poduri, edificii culturale si sociale, care au incurajat arta si cultura. La moda vOr fi egocentristii, ideile de dreapta, omul singular in mediul social. Existentialismul capitalist va patrunde pina in cele mai indepartate catunuri si atunci este posibil ca Nicolescu sa inteleaga ca si-a irosit viata pentru cine nu a meritat.Rominilor le pasa tot mai putin de semenii lor, spiritul manelist refuza sa se stinga, cei care devin oameni de succes devin, in aceeasi masura, neinteresati de semenii lor. Acesta este mersul, aceasta este lumea in care traim.O lume pe care Constantin Nicolescu o iubeste fara sa o cunoasca, o slujeste fara sa ii vada adevarata ei fata. Cindva, la virsta senectutii, omul Argesului va avea o cruda revelatie. Si atunci, isi va aduce poate aminte de ceea ce ii transmit astazi.Sunteti un ratat, dle Constantin Nicolescu, unul dintre acei nobili ratati ai omenirii care au crezut in frumusetea oamenilor si in recunostinta lor.