In urma cu citiva ani, televiziunea din Slatina, filmind in Spitalul Judetean, surprindea imaginea hidoasa a unei gauri in planseul camerei pe usa careia scria „urgente-chirurgie”. O gaura prin care-si faceau loc siruri de sobolani atrasi de mirosul singelui din pansamentele uitate vraiste intr-un colt. De atunci, multe s-au schimbat in bine in Spitalul Judetean, altele, din pacate, au ramas cam in acelasi stadiu si se pare ca nu vor putea fi urnite prea curind din anchiloza sistemului. Caci de sistem este vorba atunci cind ne plingem de starea deplorabila din spitale, cind auzim ca se moare zilnic din lipsa de aparatura necesara si medicamente, ca medicii, prost platiti de stat, ii jecmanesc pe bolnavi si, lucrul cel mai grav, ca se delapideaza fonduri imense din banii destinati sanatatii.Nu sunt in masura sa judec eu cele intimplate recent in Spitalul Judetean din Slatina, legate de cazul nefericitului care si-a gasit sfirsitul pe holurile spitalului, dar nu pot, in acelasi timp, sa nu remarc pripeala si amatorismul in abordarea cazului, din partea reprezentantilor Ministerului Sanatatii. Parca am retrait in acele zile cumplita oroare din Craciunul anului 1989, cind, dupa o parodie de proces, au fost impuscati sotii Ceausescu. Sigur, pastrind proportiile, macar si o vaga analogie tot se impune, cu atit mai mult cu cit, in cazul medicilor demisi din Spitalul Judetean, nici macar nu a avut loc un proces. Dar verdictul a fost dat, cu o lejeritate uluitoare, la prima vedere, sub imperiul unor emotii pe care niste oameni maturi si cu responsabilitatea functiei ar fi trebuit sa si le stapineasca. A fost mai important insa exercitiul de imagine la care s-au dedat oficialii din Bucuresti, decit analiza lucida a situatiei, cautarea atenta a culpabilitatilor si cintarirea lor corecta. Nu a contat absolut de loc ca, procedind la demiterea celor patru madici, ministrul sanatatii nesocotea flagrant legea, ca-si depasea atributiile si calca in picioare niste cariere onorabile, de pe urma carora multi bolnavi si-au recistigat dreptul la viata.Iar justitia din judetul Olt, in exercitiul firesc al menirii sale, le-a dat dreptate medicilor, pina acum trei dintre ei recistigindu-si locul de munca. A mai ramas in atentia ei doctorul Cornel Fulga, deasupra caruia se pare ca, totusi, firul subtire al nevinovatiei abia mai tine suspendata sabia lui Damocles. Si daca sabia va cadea pina la urma, aceasta se va decide, bineinteles, in instanta. In orice caz, ceea ce vreau eu sa scot in evidenta este ca situatia este mult mai complexa decit pare la prima vedere, capatind, pe alocuri, chiar accente hilare. Caci nu poate fi decit de ris intentia ministrului sanatatii de a propune medalierea acelei asistente de pe ambulanta, care a stat linga bolnav pina cind acesta a murit. Noroc ca pina la urma s-a aflat adevaratul motiv: respectiva asistenta nu din cine stie ce devotament a ramas linga bolnav, ci dintr-un motiv mult mai specific. Ca sa se poata intoarce cu ambulanta la Draganesti, ea avea nevoie de o stampila!Semnatura: Constantin Smedescu