Cred că ar trebui inventat conceptul de „inteligenţă electorală”. 

Despre români nu poţi spune că sunt proşti, însă afirmaţia că românii sunt oligofreni electoral e un adevăr.

Ar mai rămâne de stabilit dacă e mai corect electoral oligofreni sau oligofreni electoral.

Permiteţi-mi să experimentez acest concept pe un caz concret şi anume alegerile pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Argeş.

În 2012, argeşenii l-au ales preşedinte pe Constantin Nicolescu (PSD) cu un procent de 59,56 %. În acel moment, Nicolescu era implicat în două dosare de mare corupţie şi într-un proces de incompatibilitate cu ANI. Petrecuse 24 de ore de reţinere preventivă şi stătuse câteva săptămâni internat după ce leşinase în faţa instanţei de judecată.

Acum, acelaşi Constantin Nicolescu este deja condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la 3 ani şi 4 luni de închisoare cu executare, îşi aşteaptă sentinţa în cel de al doilea dosar şi, în plus, a fost declarat incompatibil de către ÎCCJ.

ICCJ a admis, negru pe alb, că acest om a virat suma uriaşe de bani din conturile Consiliului Judeţean în conturile firmelor sale sau ale soţiei sale.

Putem spune despre argeşeni că au fost oligofreni electoral ?

Cred că da.

Iată însă ce urmează.

În locul lui Nicolescu, USL îl vrea preşedinte pe adjunctul acestuia, Florin Tecău (foto).

Useliştii nu îşi fac nici cea mai mică problemă cu privire la victoria în alegeri a dlui Tecău. Se pune doar problema scorului cu care acesta îşi va învinge adversarii.

Ştia adjunctul despre faptul că şeful vira bani de la buget la firmele personale ?

Normal că ştia.

Este adjunctul complice, măcar din punct de vedere moral ?

Normal că este.

A tăcut dl Tecău ?

Desigur, fiindcă nu l-ar mai chema astfel.

Va câştiga, totuşi, adjunctul alegerile pentru scaunul pe care a stat şeful declarat corupt ?

Sunt şanse nu mari, ci enorme să le câştige.

În acest caz, cum să îi definim pe argeşeni, oligofereni electoral, electoral oligofreni sau, Doamne iartă-mă, pur şi simplu oligofreni ?

Discutăm după alegeri.