Deputatul de Mioveni al PSD Argeş, Simona Bucura Oprescu, a depus în Parlament o interpelare privind depozitele de deşeuri periculoase de pe teritoriul judeţului Argeş. Interpelarea îi este adresată ministrului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Attila Korodi, continuând demersuri începute încă de anul trecut de către deputatul Simona Bucura Oprescu pe tema incendiului de la depozitul din Câmpulung Muscel şi a pericolelor pe care aceste unităţi le reprezintă. 

În acest document se face referire la numărul mare de depozite de deşeuri periculoase din judeţul nostru (peste 60 de societăţi au acest obiect de activitate), la intenţia unor agenţi economici de a deschide noi puncte de lucru în Argeş (precum cel de la Răteşti), la riscurile de mediu aferente manipulării, depozitării şi procesării acestor deşeuri, dar şi la impactul asupra comunităţilor locale. 

Depozitele mai mari din Argeş sunt situate aproape de Piteşti, în zone cu comunităţi mari: în Oarja (500 tone), Ştefăneşti (circa 1.300 tone), Bradu (300 tone), Căteasca (170 tone), Mărăcineni (100 tone). Alte depozite mai mici (cu câteva zeci de tone fiecare, stocurile fiind în permanentă schimbare, fiindcă deşeurile se prelucrează) sunt la Piteşti, Bradu, Bascov, Oarja şi pe Autostrada Bucureşti-Piteşti. 

Demersul deputatului Simona Bucura Oprescu are drept scop diminuarea riscurilor de mediu şi asupra sănătăţii populaţiei, printr-o mai mare atenţie acordată unor asemenea depozite şi prin găsirea de metode care să le reducă numărul, precum şi să prevină înfiinţarea unora noi. 

INTERPELARE

Către: 

MINISTRUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

DOMNUL ATTILA KORODI

OBIECTUL INTERPELĂRII: DEPOZITELE DE DEŞEURI PERICULOASE DIN JUDEŢUL ARGEŞ

Conform unor date oficiale furnizate de către Instituţia Prefectului, peste 300.000 de tone de deşeuri, inclusiv periculoase, au tranzitat în anul 2013 judeţul Argeş. De asemenea, conform aceleiaşi surse, în Argeş există nu mai puţin de 64 de societăţi comerciale care se ocupă cu transportul, depozitarea şi prelucrarea unor astfel de deşeuri periculoase. Aşadar, riscurile pentru mediu, populaţie şi animale sunt mari. Deşi a fost suspendată activitatea depozitului de deşeuri periculoase din Câmpulung Muscel (cel mai mare din judeţ) la care a izbucnit un incendiu devastator în octombrie 2013, alte asemenea locaţii continuă să apară. Cel mai nou depozit, pentru care s-au cerut avizele necesare la Agenţia de Protecţia Mediului, va funcţiona în Răteşti. 

Depozitele mai mari din Argeş sunt situate aproape de Piteşti, în zone cu comunităţi mari: în Oarja (500 tone), Ştefăneşti (circa 1.300 tone), Bradu (300 tone), Căteasca (170 tone), Mărăcineni (100 tone). Alte depozite mai mici (cu câteva zeci de tone fiecare, stocurile fiind în permanentă schimbare, fiindcă deşeurile se prelucrează) sunt la Piteşti, Bradu, Bascov, Oarja şi pe Autostrada Bucureşti-Piteşti. 

Astfel de depozite sunt peste tot în ţară. Problema este că unele dintre ele slab controlate, altele funcţionează chiar în ilegalitate, dar toate reprezintă un potenţial pericol pentru cetăţeni. Se aduc deşeuri periculoase şi din ţară, dar şi din străinătate, iar aşa ceva este inacceptabil. Reiau întrebările dintr-o declaraţie politică pe care am făcut-o anul trecut: DE CE să fie România groapa de gunoi a Europei? DE CE să fie cetăţenii acestei ţări expuşi unor pericole ale căror urmări sunt greu de închipuit? DE CE să nu punem piciorul în prag şi să stopăm afacerile din acest domeniu de activitate? 

Iar dacă nu se pot lua măsuri de stopare a fenomenului, măcar să fie reguli care să conducă la o diminuare a sa şi la un control mai bun din partea statului. Vă rog să îmi comunicaţi ce măsuri se iau în acest sens. 

Solicit răspuns scris. 

Vă mulţumesc!