O simplă socoteală demonstrează că dreapta din România, alcătuită din PNL, PDL, PMP, FC, Noua Republică, PNȚCD, a obținut mai multe voturi decât alianța PSD-UNPR-PC.

Practic, dreapta are un procent în plus peste stânga.

Cred că acest rezultat nu ar trebui minimizat. S-a dat o luptă dură pentru fiecare procent.

Sute de mii de materiale distribuite pe rețelele de socializare, mii de declarații politice, sute de comunicate de presă – toate acestea au făcut ca mai mulți români să aleagă un partid de dreapta nu coaliția socialistă de la guvernare.

Probabil că marea presiune pusă de liderii care și-au anunțat ținte prea optimiste face să nu se observe că este vorba despre un succes.

Un succes mic, dar totuși succes.

În mod sigur, rămânerea sub pragul electoral a FC și PNR estompează această percepție.

Factorul Mircea Diaconu tulbură și mai mult apele oglinzii.

Redistribuirea voturilor încurcă în plus.

Intrarea în joc a activiștilor a avantajat PSD.

Fărâmițarea dreptei are și ea darul de a induce senzația eșecului.

O senzație greșită.

În fond, electoratul dreptei se dovedește mai puternic decât cel al stângii, iar cei care au votat alte partide sau independenții nu sunt fani ai ideii socialiste.

Aceasta fiind situația, sunt posibile multe simulări pentru prezidențiale, dar niciuna suficient de optimistă pentru vreuna din tabere. Impresia generală este că totuși PSD nu mai are pe cine aduce alături, în vreme ce dreapta nu ar trebuie decât să se unifice pentru a se impune.

O unificare deloc simplă, dar nici imposibilă.

Am vrut să subliniez această stare de fapt pentru că dreapta nu are de ce să fie depresivă.

În fond, a câștigat alegerile.

Acest lucru trebuie să îl știe orice alegător care ieri a votat un partid de dreapta.

Ilustrația: alexandrinachelu.wordpress.com