„Enciclopedia Română”, prima enciclopedie elaborată şi publicată în limba română, este o lucrare deosebită ce adaugă un plus de valoare şi interes colecţiei de carte veche a Bibliotecii Judeţene Vâlcea. Opera a fost tipărită în trei volume, între anii 1898-1904, sub auspiciile societăţii ASTRA (Asociaţia Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român), coordonator fiind Corneliu Diaconovici, doctor în jurisprudenţă, reputat publicist, editor şi membru al Academiei Române. După cum preciza el însuşi în Prefaţa primului volum, ideea călăuzitoare a iniţiatorilor unui proiect de o asemenea anvergură a fost aceea de „a deschide o nouă şi bogată resursă pentru înavuţirea culturii şi întărirea cunoştinţei noastre naţionale”.

În raportul final prezentat la încheierea lucrărilor la „Enciclopedia Română”, în martie 1904 se menţionează faptul că cele trei volume oferă informaţii referitoare la „istoria şi geografia românilor din diferitele ţări, bisericile şi aşezămintele lor, instituţiile lor speciale şi de drept, terminologia poporală a diferitelor ocupaţiuni etc., toate fiind însoţite de un bogat material ilustrativ”. La finalizarea acestei opere remarcabile, care cuprinde 37.622 articole, au contribuit 172 de autori din toate regiunile locuite de conaţionali. Dintre aceştia amintim pe: Grigore Antipa, Victor Babeş, Ovid Densusianu, Gheorghe Dima, Mihai Dragomirescu, Titu Maiorescu, Dimitrie Onciul, Gheorghe Sbierea, A. D. Xenopol.

Concepută ca operă de sinteză a valorilor culturale şi ştiinţifice ale neamului, „Enciclopedia Română” a fost, la acea dată, prima apariţie editorială de acest gen din sud-estul Europei şi a patra din lume.