Camera Danielei era un hemiciclu. Peretele concav arăta că ne aflăm într-un turn.

Ceea ce m-a şocat încă de la intrare a fost icoana unui Christ, concavă şi ea pentru a se putea plia pe rotunjimea zidului alb. Din cauza formei de lentilă a icoanei, Răstignitul părea că îşi îndreaptă spre cei care îl privesc braţele cu tot cu lemnul crucii. Era ca şi cum Fiul Omului ar fi tras de cruce, cu forţa sa divină, îndoind-o, într-o supremă durere. La fel ca icoana, erau curbate şi etajerele pe care se aflau ghivece semicirculare cu flori ce păreau a-şi întinde spre noi trupurile arcuite. Oglinda, patul, micul dulap de haine, totul se curba după arcuirea peretelui rotund, lăsând impresia că ne aflam într-un vehicul spaţial pornit de multă vreme spre marginea universului.

În cameră domnea o căldură solară, ca şi cum pereţii ar fi fost de sticlă. Timpul însuşi părea să se fi pliat după forma spaţiului, devenind semicircular, curgând în viitor dar şi întorcându-se parţial spre trecut, ca o aducere aminte incompletă .

– Aşteaptă-mă puţin, spuse fata, în câteva minute voi deveni o gazdă bună.

Mă împinse uşor spre un fotoliu alb, curbat şi el, alături de o măsuţă ca de var şi, fireşte, semirotundă. Ceea ce a urmat m-a lăsat fără suflare, fiindcă Daniela agăţă un fel de brocart argintiu pe marginile icoanei, acoperind ochii suferinzi ai Christului, apoi începu să se dezbrace cu gesturi fireşti, ca şi cum nu ar mai fi fost nimeni prin preajmă, atâta doar că era conştientă de prezenţa mea acolo, fiindcă îmi vorbi.

– Nu înţeleg ce caută icoanele în dormitoare, doar nimeni nu mai face azi sex doar pentru a aduce pe lume prunci, iar în plus de asta, dragostea fizică a ajuns în zilele noastre foarte neruşinată, obligând trupurile să dea totul, împingând spre limită acuplarea. Cred că Iisus, dar chiar şi sfinţii ar trebui scutiţi de acest gen de demonstraţii ale evoluţiei libidoului, pentru asta am acoperit icoana. Acum, tu precis te întrebi dacă nu cumva pânza aceasta protectoare e întotdeauna pregătită să acopere ochii Lui de ceea ce va să fie, iar eu îţi răspund că da, îmi place să intru goală în baie şi pentru asta am acoperământul la îndemână, e o pudoare pur simbolică, fiindcă ştiu că El mă cunoaşte în întregime, doar sunt a Sa , cum şi tu eşti. Iar dacă te-ai putut gândi, cum poate ar fi firesc, că ochii aceştia sunt acoperiţi pentru a nu vedea ce fac eu în pat cu musafirii, atunci află că poţi să acoperi ochii din icoană, nu poţi însă astupa urechile…Glumesc, în această cameră nu a intrat niciun barbat până la tine, nici măcar Fred.

Fata râse sincer, scoţând de pe ea fâşia roşie, îngustă,a bikinilor.

– Daniela, eu…

Voiam să mă scuz de ceva ce nu mi se reproşase, bâiguiam asistând la cel mai frumos spectacol din câte mi-aş fi putut închipui să existe pe planetă, dezvelirea trupului Danielei.

Însă…ciudat. Corpul ei avea, asemenea camerei, aidoma icoanei şi tuturor celorlalte lucruri, o uşoară curbură, era un corp splendid dar puţin concav, abia perceptibil dar, totuşi…

N-am zis nimic, iar Daniela nu părea să bage de seamă ce se petrece cu spaţiul şi poate chiar cu timpul, îmi spuse să îmi torn ceva de băut, pe o măsuţă la rândul ei sub formă de lentilă se aflau mai multe sticle curbate. Fata deschise o uşă pe care nu o observasem până atunci, atât era de bine încastrată în perete, apoi se auzi duşul.

Mi-am privit mâinile, mi-am pipăit corpul, aveam senzaţia stranie că eu însumi am devenit oarecum concav, mi se părea că simt o uşoară încordare în muşchi, în oase, ca şi cum aş fi fost deformat abia perceptibil de o forţă misterioasă. Poate că se întâmplă acest lucru din cauza oboselii, mi-am zis, ori a tensiunii erotice. Poate că o doresc atât de mult pe această femeie, încât dorinţa curbează lucrurile şi fiinţele, acţionează asupra spaţiului şi a vremii, îndoaie liniile propriului meu univers, la o asemenea intensitate sexuală, unică, nemaiântîlnită, se poate ântâmpla orice.

Gândind asta, mi s-a părut că aflasem o explicaţie plauzibilă şi am decis să ignor acest fenomen, în fond nu era decât un amănunt, nu avea importanţă dacă trupul meu puţin concav va poseda un trup care suferea de aceeaşi misterioasă deformare. Înseamnă, totuşi, că o doresc peste fire, mi-am zis, dacă s-a ajuns la o asemenea situaţie.

Mi-am pus whisky şi după prima înghiţitură mi s-a părut că observ o relaxare a curburilor, parcă spaţiul s-ar fi întors puţin la starea lui firească, ceea ce mi-a întărit convingerea că eu eram cel care deformam totul prin nebunia atracţiei mele faţă de această femeie.

Hotărâi să încerc să mă stăpânesc şi să nu deschid în nici un caz acest subiect cu Daniela.

Fata stătu sub duş exagerat de mult, am ascultat o oră, poate chiar două zgomodul de cascadă al apei căzând de pe umerii şi sâni ei, timp în care mi-am repetat de zeci de ori că trebuie să fiu pregătit pentru orice încercare, convins fiind că mi se va cere să trec o probă, ceva care să mă iniţieze, să mă transfigureze printr-un miracol alchimic, să mă transforme în bărbatul miraculos demn să ia în posesie o asemenea femeie. Îmi priveam trupul şi mă gândeam că poate îl văd pentru ultima oară sub această formă, îmi pipăiam carnea şi mă imaginam pierzând-o în favoarea unei altfel de substanţem mult mai valoroase, mai nestricăcioase, mai consistente, mai luminoase, mai…

Ceea ce mi se părea clar era că sub forma în care mă aflam acum nu mi-ar fi în nici un caz îngăduit de către fireştile legi ale dragostei, legi la fel de consistente ca şi gravitaţia sau viteză luminii, nici măcar să mă apropii de Daniela, darămite să o şi mângâi, să îi sărut coapsele, să îi ating fundul. Trebuia, aşadar, să mă aştept la o metamorfoză, dar mai întâi de asta poate că trebuia să răspund la o ghicitoare nemaimuzită, ori să rezolv o problemă încă nerezolvată de omenire, ori…

Să ucid pe cineva ?

Gândind asta nici măcar nu am tresărit.

Poate că îmi va cere să îl ucid pe Fred, ori pe amândoi bătrânii, ba nu, pe Greta îmi va atrage atenţia să o cruţ, cine ştie, este posibil să fie complicea ei. Da, mi-am zis, dând pe gât încă un pahar, sunt inteligent, am descoperit misterul, e vorba despre crimă.

Aşadar, nicio metamorfoză, doar o înţelegere, un târg, eu ucid, ea mi se oferă, nimic mai simplu. Acum, totul devenea coerent, adică schimbarea planului iniţial, vizita aceasta, discuţiile tainice ale femeilor în biroul lui Fred, modul în care se priveau, duios dar în acelaşi timp împărtăşind o suferinţă şi o hotărâre comună.