Un scriitor local, de altminteri valoros, a scris un articol critic, de fapt insultator, despre un alt scriitor local. Ma rog, dreptul lui sa nu-i placa niste carti…Numai ca domnul critic il acuza pe confratele ca nu scrie romineste, cita vreme comite si el, in vreo douazeci de rinduri, o multime de gafe. Scrie, de pilda, criticul „notorietate publica”, desi expresia e taxata ca pleonasm, in pofida faptului ca a fost folosita de Caragiale. Nu merge, cum nu merge nici „cobori in jos” decit la Eminescu. Mai scrie apoi ca lui cutare i s-a „concesionat” in sensul de „concedat”. Iarasi nu tine figura.Ne oprim aici cu exemplele, desi ar mai fi citeva, la fel de graitoare. Si ne oprim pentru ca suntem siguri ca scriitorul criticist nu a avut un bun corector. Exact ceea ce nu i se concesioneaza, pardon, concede ca circumstanta atenuanta, celui criticat.