De 20 de ani sunt editor in Arges de Vilcea. De la o vreme, lucrurile sunt tot mai incurcate, muncesc mult, banii sunt tot mai putini, nu mai am fata de director de revista si de realizator de emisiuni de televiziune. De capitalism in meseria mea nu mai poate fi vorba pe aici. A fost o data, cind am inventat, alaturi de alti baieti, primul ziar privat. Acum, am de ales intre a trai in socialism, in feudalism, ori in sclavagism.In socialism as putea trai daca as achesa la ideile lui Ion Cilea, presedintele C.J. Vilcea. Domnia sa mi-ar da oricind functia de redactor-sef la o publicatie in care sa sustin ca bugetarii trebuie pastrati toti in posturi, pensiile trebuie marite, ajutoarele sociale sporite, iar impozitarea bogatilor trebuie sa fie nemiloasa. Nu pot face asta, nu ma ajuta capacitatea mea de adaptare. As putea, de asemenea, trai in sclavagism, precum alti colegi, care scriu articole la comanda si primesc banii de la cel mai mare stapin de sclavi din judetul Vilcea. Totusi, sclavagismul imi repugna, mi se pare prea umilitor. Am ales, fortat de imprejurari, o solutie de mijloc si anume traiul in feudalism. E mai onorabil decit sclavagismul si mai putin gretos decit socialismul.Paradoxal, sclavii traiesc mai bine decit mine. Fiindca banii vin de la stat, osul lor de ros e mai plin de carne decit al meu, asa incit ei debordeaza de energie, sunt galagiosi, ocupa foarte mult din spatiul public.De curind, un amic mi-a spus ca singura mea sansa de supravietuire ar fi destramarea orinduirii sclavagiste din presa vilceana. Daca se privatizeaza Oltchim, sclavagismul mediatic din zona ia sfarsit, sclavii se raspindesc care incotro si vom mai avea si noi, cei de pe feude, un cuvint de spus, ba chiar ar fi posibil ca si feudalismul sa evolueze, usor, spre capitalismul timpuriu. Cum privatizarea respectiva nu depinde de mine, astept cu speranta abolirea sclavagismului in judetul Vilcea.