Miercuri, 19 iunie, de la ora 16.00, în Sala Amfiteatru a Centrului de Calcul (sediul provizoriu al Primăriei Pitești din Bulevardul Republicii, nr. 71), va avea loc conferința cu tema „Întemeierea Țărilor Române și descălecatul dinspre Transilvania”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Colocviile Municipiului Pitești”, coordonat de redactorul-șef al revistei de cultură „Argeș”, scriitorul dr. Leonid Dragomir. Invitatul special al acestei ediții este istoricul Ioan-Aurel Pop, membru titular și președinte al Academiei Române.

“În conștiința medievală a românilor (evident, a unora dintre ei) din toate cele trei țări locuite majoritar de aceștia există tradiția primului descălecat, de la împăratul Romei dintâi. Acest prim descălecat a așezat statornic temeiurile poporului român la nordul Dunării și poate să fie numit descălecatul etnic. Tradiția ‘descălecatului dintâi’ este consemnată de străinii (unii dintre ei fiind umaniști) trecători prin aceste țări în secolele al XV-lea și al XVI-lea. Printre primii care susțin că românii înșiși afirmă originea lor romană, origine dată de coloniști aduși sau veniți de la Roma, sunt croatul Nicolae Machinensis, episcop de Modrussa, pentru români în general, polonezul Jan Laski pentru cei din Moldova, italianul Francesco della Valle pentru cei din Țara Românească și italianul Giovanandrea Gromo pentru cei din Transilvania. Acest descălecat este etnic și politic deopotrivă, cu accent pe elementul etnic latinofon, care este elementul de bază al etnogenezei românești.

Cel de-al doilea descălecat, prezent în conștiința medievală a românilor din Țara Românească și Moldova, explică formarea statelor românești, locuite de români și conduse de elite românești, de către principi (voievozi) dobânditori de putere venită ‘din mila lui Dumnezeu’ sau înzestrați cu autoritate de drept divin. Acesta este descălecatul politic, pus pe seama lui Negru Vodă (Radu Negru) pentru Țara Românească și a lui Dragoș și Bogdan, pentru Moldova. Acești voievozi vin spre sud și est de Carpați din Transilvania (privită aici în sens larg, cu toate ‘țările’ ei adiacente). Nu întâmplător, Transilvania a fost numită de unii istorici ‘rezervorul etnic românesc’, deși, gândind la descălecaturi (folosim intenționat acest plural, fiindcă nu este vorba aici despre descălecate, adică despre coborâri de pe cai), ea este și un rezervor politic românesc. Acest descălecat a fost, cum spuneam, prioritar politic”, spune Ioan-Aurel Pop.