După cinci luni în care am fost insultat și amenințat zilnic, am vrut să văd, azi, dacă sunt sau nu afectat. Probabil că sunt, fiindcă m-am trezit cu aceleași întrebări cărora nu le-am găsit un răspuns potrivit de-a lungul acestei perioade crunte. Aș vrea să detaliez.

Nu am înțeles, de pildă, cum a fost posibil ca o serie de jurnaliști în care am crezut și pentru care aș fi băgat mâna în foc, să insiste pentru aducerea în fruntea României a incultului, agresivului și golanului numit George Simion, ”protejatul mai tânăr” al delirantului și putinistului Călin Georgescu. Mă întreb și azi ce s-a întâmplat cu Ion Cristoiu, Marius Tucă, Robert Turcescu, Cristache și alții care s-au sprijinit reciproc, pe la podcasturi, în mod organizat. Ce s-a întâmplat cu câțiva colegi din provincie care au părut de nerecunoscut, promovând, unii extrem de agresiv, orientarea spre izolare față de UE și întoarcerea spre Moscova? Sunt de părere că, dacă îl ascultai două minute pe Georgescu, îți puteai da seama cu cine ai de a face, așadar nu îmi explic cum au putut unii să insiste pentru așa-zisul suveranism. Pentru mine, aceste întrebări rămân nerezolvate.

Citiți continuarea articolului AICI.