Nu mă interesează ce comportament au cei de la AUR în diverse situații, cum nu mă interesează, în raport cu Iisus Hristos, ce marcă au automobilele preoților.

Îi critică presa că nu au tras masca peste nas la Cotroceni, că i-au dat lui Iohannis harta României Mari care, ce să vezi, cuprindea și Cadrilaterul, că unii au scris de bine despre legionari, că sunt misogini până la ridicol etc. Toate acestea țin de comportament, nu se esența crezului național.

De 30 de ani marile partide au divorțat de România și nici măcar nu plătesc pensie alimentară copiilor.

În această situație, faptul că un partid sărută mâna patriei este nu doar salutar, ci eroic.

În fond, ce ne pasă ? Dacă, la limită, pușcăriașii de la Rahova înființează o organizație patriotică, o susțin. A nu se înțelege că AUR are legătură cu Rahova.

Propun să fim atenți la pădure, chiar dacă nu ne convin animiți copaci, drept pentru care voi considera înjurăturile la adresa unor lideri AUR drept diversiune.

În situația în care clasicii în viață ai politicii au devalizat țara, voi apăra în orice moment și din orice poziție un partid al unității românilor.

Nu sunt naiv, AUR singur nu va putea face mare lucru, nici nu cred că va crește ca Făt Frumos. Sunt însă convins că efectul intrării acestui partid în Parlament va avea efecte bune asupra vieții politice. USR – PLUS va face ciocul mic, PNL poate își va aduce aminte că are în titulatură cuvântul ”național”, iar PSD nu-și va mai lepăda epiderma patriotică precum șarpele.

Pe scurt și în consecință, Dumnezeu, prin servicii, prin Masonerie, prin ce vreți sau nu vreți, a făcut o mică minune ducând AUR la Casa Poporului.

Și de ar fi vorba doar despre o tinichea suflată în AUR, tot mai bine decât nimic.

Gheorghe Smeoreanu