CRITERII ARHEOLOGICE Intre 27-30 mai are loc la Tirgoviste a LXIII-a Sesiune Nationala de Rapoarte Arheologice. Evenimentul este organizat de Institutul de Memorie Culturala si Complexul National Curtea Domneasca Tirgoviste.Utilitatea unei strategii coerente pentru viitorul cercetarii arheologice din Rominia este evidenta, in contextul transformarilor de ordin administrativ, academic, metodologic si chiar economic prin care trece disciplina in ultima perioada, ca si metamorfoza continua a contextului cultural, social si economic caruia i se adreseaza arheologul. Acestea impun o regindire fundamentala a statutului arheologiei, ca disciplina stiintifica, a arheologului, ca actor social si nu in ultimul rind restructurarea si redimensionarea, in sensul maririi, comunitatii profesionale. Intelegerea necesitatii unei astfel de strategii presupune o analiza a situatiei curente, asa cum atrage dupa sine, pe cale de consecinta, asumarea critica a concluziilor unei astfel de analize. In paginile ce urmeaza au fost reunite analizele privind situatia cercetarii arheologice din Rominia pentru perioadele paleolitica, neolitica, epoca bronzului si a fierului. Sugestiile sintetizeaza concluziile autorilor ale caror analize sunt anexate. Cel mai proeminent obiectiv care reiese din interventiile lor ne apare a fi cresterea vizibilitatii publice a disciplinei, ceea ce implica de la sine o regindire a politicii formative, a standardelor metodologice de cercetare, ca si a formulelor de finantare a cercetarii. Consideram ca modul in care aceste obiective vor fi acceptate, asumate si urmarite in practica de forul central al arheologiei rominesti si de ansamblul comunitatii de specialisti este esential pentru imbunatatirea calitatii stiintifice si a imaginii publice a cercetarii arheologice din Rominia. (…)Daca se are in vedere amploarea previzibila a interventiilor antropice asupra siturilor arheologice, apare drept absolut necesara crearea la nivel national a unui numar de minimum 2.000 de posturi de arheologi calificati, capabili sa intervina rapid pe teren. Numarul de cca. 700 arheologi existenti in prezent dimensioneaza pregnant catastrofa posibil a se manifesta in viitorul apropiat in domeniul patrimoniului arheologic. (…)Singura solutie pentru o rezolvare acceptabila a salvarilor o reprezinta crearea unei institutii de stat care sa efectueze sapaturi de salvare si preventive si sa gestioneze eliberarea certificatelor de descarcare de sarcina istorica. Cel mai bun exemplu de urmat este INRAP-ul din Franta, care, in cei 10 ani de existenta, a atins performante exceptionale. Intreprinderea pentru salvarea patrimoniului arheologic se va autofinanta, prin plati facute de catre investitorii interesati in efectuarea sau dezvoltarea unor proiecte. In acelasi mod este finantat INRAP-ul din Franta, dar si institutia asemanatoare din Marea Britanie. Crearea unei astfel de institutii are si avantajul ca va oferi de lucru tinerilor absolventi. Atragem atentia ca nu sunt putini cei nevoiti sa renunte la arheologie, din pricina salariilor descurajante si putinelor oportunitati de angajare in cadrul muzeelor, a caror politica de personal este decisa de catre finantator, adica de autoritatile locale, rareori constiente de importanta misiunii culturale a arheologiei. (Cronica Cercetarilor Arheologice. Campania 2008, Tirgoviste, 2009; http://www.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2009/cd/index.htm)Prefer sa ma abtin de la orice comentarii, din motive subiective. Stiu ca acest eveniment, in ciuda campaniei electorale, nu este politizat. Sper ca nu va trece si ignorat.Semnatura: Tibi Nica