In anul 9000 si ceva de la facerea lumii, intr-un sfirsit de ianuarie extrem de geros, un numar de 7000 de pedestrime, oaste a lui Voiculescologu, cerea in Tirgul Vechi al Bucurestilor plecarea lui Voda in exil.In acest timp boierii valahi, hatmanul Ponta, fiu de pandur de pe Jiu si spatarul Crin, urmas al unor rusi lipoveni stabiliti in Dobrogea turceasca, au plecat calari la Poarta pentru a-l vinde pe Voda imparatiei si a cere inscaunarea in primavara a unui nou domn.Pe un frig de crapau pietrele, marea adunatura a boierilor tradatori insotiti de slujerii Razvan Dumitrescu, Cristian Pirvulescu, toti platiti cu simbrie de la Voiculescologu, au facut un hrisov in care cereau nici mia mult nici mai putin decit capul lui Voda Traian, cel care se afla pe tronul Tarii Rominesti de 7 ani.O domnie care, spuneau boierii tradatori, a adus ciuma portocalie si a lasat pe mai multi bravi boieri fara paminturi si cu mai putini galbeni in buzunar.Dar faptul cel mai trist care i-a determinat pe Ponta de la Jii si pe dobrogeanul Crin a fost chiar aruncarea la ocna a logofatului Nastase, boier de la Cornu, om de vaza al vechii stapiniri.Aici boierii tradatori au primit si acordul secret al tarului de Rasarit care isi vedea de sapte ani interesele sale in tara de gurile Dunarii aprig amenintate.Boierii Ponta si Crin au ajuns la Poarta, unde in sala mare de la Buruxenbul, au inaintat pasalelor si generalilor planul periculos al lui Voda Traian de a surghiuni boierimea si de o saraci de galbeni. Boierii au mai spus ca si taranii liberi sunt prada nebuniei lui Voda si ca pirjolul din Valahia trebuie numaidecit stiut la Poarta si luate aspre masuri mergind pina la taierea capului acestui domn netrebnic.Spatarul Crin a adormit in timpul plingerii, noroc cu un ienicer care l-a impuns de la spate si a scos asa un icnet, dupa care si-a tras vocea si a strigat chiar in sala mare un „Jos Voda Traian”

























Lasă un răspuns