Scriitorul Aurel Sibiceanu pune pe seama temii şi laşităţii faptul că postările sale despre George Soros au mai puţine vizite şi comentarii.

“Aflu că în Ungaria au fost demonstrații mari.

După unele aprecieri, au fost cca. 60.000 de participanți, motivul este Universitatea lui Soros, pe care V. Orban vrea să o închidă. Am mai spus și o spun – un om normal nu poate încuviința alungarea învățământului și științei.

În cazul instituțiilor stipendiate de Soros, după părerea mea și nu numai a mea, sunt ceva probleme – aceste instituții sunt un fel de pepiniere de activiști neo-marxiști, de internaționaliștii de „rit” nou, preocupați de impunerea minoritarilor de toate felurile și adversari din ce în ce mai înverșunați ai valorilor moral-religioase tradiționale. De ceva ani, activiștii lui Soros au în vizor creștinismul și bisericile lui, care în viziunea lor sunt stavile serioase în calea globalizării ca ideal. Față de mozaism și islam au adoptat o poziție strategică – încă nu se pronunță, le e cam teamă.

A propos de teamă – am observat că ori de câte ori postez ceva despre lighioana asta de Soros, dușman declarat al lui Trump, vizitele sunt rare, comentariile foarte puține și, nu știu de ce, îmi vine în minte Securitatea, de care toată lumea se temea, deși era o instituție represivă aproape invizibilă – perchezițiile, confiscările și arestările se făceau noaptea, judecata (Securitatea avea o direcție care făcea cercetări penale) era un simulacru și se ținea într-o sală goală de tribunal, cel mai adesea cu martori necunoscuți acuzatului. Teama și lașitatea, două plăgi care-l pierd pe om.”

Foto: Emanuel Pârvu – Brucan cu Soros la înființarea Grupului pentru Dialog Social, ianuarie 1990. Primul număr la revistei 22