Ticurile lui Florian Coldea au fost subiect de glume în presă, dar nu e deloc de glumit.

Ticul este o tulburare neurologică ce poate ascunde suferinţe grave, mergând până la degenerescenţă cerebrală, iar implicaţiile în plan afectiv pot fi majore.

Omul cu ticuri este, în primul rând, un nevrotic mai mult sau mai puţin copleşit de boala sa, un om bântuit de insomnii, dureri de cap, astenie.

Nevroticul poate deveni complexat şi răzbunător, şantajabil şi manipulabil.

Într-un fel, omul cu ticuri este fragil ca un alcoolic.

Iar acum, ne putem întreba cine a avut interesul ca un asemenea om cu probleme să fie şeful operativ al SRI.

Să ne gândim doar că un Iohannis nu ar fi fost ales dacă ar fi avut astfel de simptome, nici Dragnea nu ar fi fost şef de partid, în asemenea situaţie.

Totuşi, în ceea ce îl priveşte pe generalul Coldea s-a putut, s-a dorit, s-a persistat.

De ce?

De le această întrebare trebuie să pornească anunţata comisie parlamentară de anchetă.

Fiindcă se sperie gândul la ce răspunsuri se poate ajunge.

Gheorghe Smeoreanu