Ajunul Bobotezei – zi mai importantă decât sărbătoarea în sine

În calendarul popular, Ajunul Bobotezei,  care precede sărbătoarea propriu zisă, a Bobotezei, este chiar mai importantă decât sărbătoarea în sine. Asta datorită numărului mare de practici magico-rituale, cât și prin intensitatea sacralității ce se pogoară asupra ei.

Ajunul Bobotezei se serbează prin post, deoarece se spune că cine va posti în ajun de Bobotează va avea noroc tot anul.

Tot în această zi preotul va trece pe la toate casele cu „Iordanul”, sfințind gospodăriile și pe locuitorii acestora.

În noaptea de Bobotează se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi îndeplinește dorințele.

Tot în ajun de Bobotează fetele mari pot să-și afle ursitul. Ele vor trebui sa fure sau să ceară de la preot  un fir de busuioc sfințit pentru a-l pune noaptea sub pernă. Se spune că peste noapte vor visa chipul celui sortit.

Tot pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele mari trebuie să-și pună pe degetul inelar un fir de mătase roșie și un firicel de busuioc.

În vremurile mai îndepărtate fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă, a doua zi, îl găseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.

În ajun de Bobotează există și superstiția conform căreia dacă o femeie se împiedică și cade pe gheață, în viitorul apropiat se mărită.

O altă superstiție ne mai spune că cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos tot anul.

Alte superstiții referitoare la vreme:

•Dacă în ajunul Bobotezei e brumă pe pomi, vor fi poame multe;

•Dacă în ajun de Bobotează picură din streașină atunci va fi o vară ploioasă;

•Dacă ajunul Bobotezei este unul ploios atunci va fi un an ploios;

•În direcția în care va stropi preotul cu busuiocul muiat în ageasmă, de acolo vor veni ploile de peste an;

•Dacă în ajunul Bobotezei, când preotul umblă cu “Iordanul” prin sate, îi va scârți zăpada sub picioare, atunci va fi un an bogat și rodnic.

Boboteaza, sărbătoarea purificării apelor de forțele răului

Boboteaza este o sărbătoare creștină care se celebrează anual la 6 ianuarie, înaintea sărbătorii Sfântului Ion. De asemenea, Boboteaza marchează încheierea sărbătorilor de iarnă dedicate Crăciunului, fiind o sărbătoare a purificării apelor de forțele răului.

Boboteaza reprezintă, de fapt, sărbătoarea dedicată botezului Domnului în apa Iordanului. Această sărbătoare, a Bobotezei, mai este cunoscută și sub numele de “Epifanie”, “Teofanie”, “Arătarea Domnului” sau “Descoperirea cuvântului Întrupat”.

De obicei, în această perioadă, în țara noastră este foarte frig, de unde și expresia “gerul Bobotezei”.

În această zi, de Bobotează, există tradiția conform căruia preoții sfințesc toate apele din care oamenii vor lua, mai apoi, pentru a stropi gospodăriile, casele și animalele, păstrând restul apei în sticle, pentru leac.

În satele și orașele traversate de râuri există obiceiul ca preoții să arunce crucea în apa înghețată, iar tinerii curajoși au datoria de a o scoate la mal. Se spune, conform tradiției și credinței, că cel care va face asta va avea parte numai de bine și va fi ferit de toate bolile.

Se crede, conform spuselor populare că, la Bobotează, când preotul moaie crucea în apă, toți dracii ies din ape și rătăcesc pe câmpuri până ce se termină sfințirea apelor. Nimeni nu-i vede, în afară de lupi, care se iau după ei și unde-i prind acolo îi sfâșie. De aici și superstiția conform căreia nu ai voie să lași rufe pe sârmă, deoarece dracii, în fuga lor, se pot ascunde printre ele.

După Bobotează nu se spală cămășile două săptămâni, deoarece apele sunt încă sfințite.

În ziua de Bobotează bătrânii spun că dacă vremea e frumoasă, atunci anul va fi bogat în pâine și pește.

Dacă la Bobotează vremea a fost rece, după ieșirea cu „Iordanul” se va înmuia, iar dacă vremea a fost caldă, atunci se va înăspri.

Toate obiceiurile și tradițiile legate de Bobotează au ca și scop, pe de o parte, alungarea spritelor rele, care circulă libere de la Crăciun, iar pe de altă parte, urmăresc atragerea belșugului în anul ce va urma.

Sursa: www.traditii-superstitii.ro