La şfârşitul lunii trecute, Comisia de Dialog Social a dezbătut, printre altele, şi câteva probleme din viaţa celor 24 de comunităţi de etnie romă din judeţ, iar concluziile au fost folosite, aşa cum s-a precizat în comunicatul transmis presei, la stabilirea reperelor necesare pentru realizarea unui program menit să răspundă cerinţelor Uniunii Europene. Acţiunea în sine nu a fost o premieră, iar problemele dezbătute au ajuns deja la Parlamentul European, ele fiind înmânate anterior eurodeputaţilor români, cu ocazia celor două deplasări pe care le-am făcut în anii 2011 şi 2013. De fiecare dată am pledat la Bruxelles pentru respectarea romilor ca pe toţi ceilalţi cetăţeni europeni şi pentru încetarea stigmatizării din cauza originii lor etnice. Am cerut, de asemenea, să se explice cu toată claritatea în Parlamentul European că dreptul la libera circulaţie nu este deloc sinonim cu imigraţia, nomadismul sau căutarea unui azil.

Ofensiva mea şi a delegaţiei de primari pe care am condus-o  a fost provocată mai ales de luări de poziţii diverse şi contradictorii în privinţa romilor, surprinzătoare fiind acele măsuri drastice luate de către unele ţări de expulzare în masă a romilor. Au fost nişte măsuri de forţă, chiar dacă în Parlamentul European s-a afirmat nu o dată că repatrierea brutală nu este o soluţie, ci dimpotrivă, trebuie respectată voinţa de integrare a romilor acolo unde ei hotărăsc să se aşeze şi să trăiască.

Parlamentul European a adoptat, ce-i drept, un program de integrare a romilor cu bătaie lungă, până în 2030, care a fost structurat pe patru capitole şi anume: adoptarea de măsuri vizând asigurarea educaţiei romilor tineri, a locuinţelor şi locurilor de muncă, precum şi protecţia stării de sănătate a acestora. Din preambulul programului reţinem că la implementarea lui sunt chemate să contribuie în egală măsură toate forurile şi instituţiile europene, statele membre, dar şi autorităţile locale, motiv pentru care s-a cerut elaborarea şi aplicarea unor proiecte la nivelul fiecărei comunităţi locale de romi. 

Pentru a răspunde acestui apel, Consiliul Judeţean Vâlcea, singur sau în parteneriat cu primăriile locale, a derulat de-a lungul ultimilor ani nu mai puţin de 5 proiecte, având ca obiectiv sprijinirea grupurilor compacte de romi din cele 24 de localităţi ale judeţului în care trăiesc aceştia. O reuşită în acest sens a fost proiectul având ca generic „Toţi diferiţi, toţi egali în asigurarea accesului la educaţie”, la finalul căruia s-a constatat că înscrierea copiilor romi la programele preşcolare a crescut cu 28%, prezenţa la şcoală a sporit cu 11%, iar abandonul şcolar din ciclul gimnazial s-a redus de la 9,9% la 8,5%.

Tot Consiliului Judeţean Vâlcea îi revine meritul de a fi modernizat câteva străzi din Romanii de Sus – Horezu, unde trăiesc numeroase familii de romi. De asemenea, administraţia judeţeană a iniţiat proiectul şi a asigurat fondurile pentru extinderea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare în cartierele Troian şi Sfântul Gheorghe din municipiul Drăgăşani. În 2010, când s-a observat că Şcoala din colonia Nuci a devenit neîncăpătoare, la solicitarea conducerii grupului local de romi am intervenit la Academia de Ştiinţe Agricole şi  Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti” cu adresa nr.4.081 din 21 aprilie 2010, pentru a aproba concesionarea unui imobil de la pepiniera Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Râmnicu Vâlcea care să fie folosit la înfiinţarea unei unităţi de învăţământ şi cultură.

Am dat aceste exemple în ideea de a se înţelege că noi, Consiliul Judeţean, ne-am implicat cu toată răspunderea în promovarea normelor europene care să dea răspuns la problemele sociale ale celei mai numeroase etnii din Europa, dar şi cea mai vitregită de şanse la educaţie, sănătate, adică la demnitate, civilizaţie şi viaţă.

Dr. ing. ION CÎLEA

Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea