Prin condamnarea lui Adrian Năstase e condamnat însuși spiritul PSD ca partid al infractorilor politico-economici.

Atenție, nu vorbim aici despre simpli membri ai acestui partid, nici măcar despre toți liderii săi , ci despre acea rețea dâmbovițeană de așa-ziși social-democrați înființată de Ion Iliescu și dusă la desăvârșită organizare de către Adrian Năstase în scopul jefuirii României.

Moralmente, PSD e pulverizat și nu are decât varianta reacției parșive și a tupeului dezlănțuit, la care vom și asista în următoarele zile. Asta, la vârf, fiindcă la nivelul activistului mărunt semnele de întrebare nu vor întârzia să apară.

Nu îl poți condamna pe Stalin și să salvezi bolșevismul, nu îl poți condamna pe Hitler și să salvezi nazismul, nu îl poți condamna pe Năstase și să salvezi pesedismul. Țineți minte ultimul congres al PSD, la care Năstase a fost aclamat într-un puseu de inconștiență colectivă ?

Mai devreme sau mai târziu, marele PSD va resimți unda de șoc de azi și se va nărui.

Să nu mergem însă atât de departe cu gândul, să vedem ce se va întâmpla în acest an.

PSD va obține un scor de avertisment la europarlamentare și aproape sigur va intra în panică. Șansele stângii de a da președintele vor scădea spre zero.

Va avea grijă PSD să mențină în viață USL și să meargă pe mâna lui Crin Antonescu pentru a-și masca suferința ? Nu, pentru că înainte de a te pierde Dumnezeu îți ia mințile. Vom asista așadar la o sporire a trufiei stângii, ca efect al panicii despre care vorbeam. 

PSD va înota însă contra curentului.

Liberalii ?

Ei au o șansă doar dacă reacționează rapid, înaintea condamnării definitive a lui Voiculescu și Fenechiu, a lui Frâncu, Nicolescu și Sereș, înaintea trimiterii în judecată a lui Dragnea și a celorlalți penali din USL. În caz contrar, PNL va plăti promiscuitatea chiar mai dur decât PSD întrucât oamenii de drepta sunt mai informați.

Condamnarea pentru a doua oară a lui Adrian Năstase și a soției sale reprezintă, într-un mod simbolic, desigur, o replică democratică la condamnarea soților Ceaușescu.

Mai rămâne să ne întrebăm de unde atâta independență și curaj pe judecătorii ÎCCJ. Să fie legea un ochean prin care poți privi în viitor ?

Probabil.

Dacă este adevărat că istoria se repetă, ziua de 6 ianuarie va fi una de cotitură pentru România.