Să votezi Cristian Gentea nu e doar o decizie cetățenească, este o plăcere omenească
- Written by Criterii
- Category: National
A fi primar este o funcție care se plantează pe un om. Dacă omul e bun, primarul va fi, de asemenea, bun. Cristian Gentea este unul dintre oamenii alcătuiți din cea mai bună stofă din câți știu. A fost un copil și un adolescent modest și harnic, a fost crescut de părinți intelectuali, dar de la țară, a învățat carte la cel mai înalt nivel, a muncit într-un domeniu de maximă responsabilitate, și-a construit o familie frumoasă și plină de iubire în care toți muncesc pe rupte în domenii de performanță și câștigă astfel bani pentru singuranța zilei de mâine.
Aceste este actualul și, aproape sigur, viitorul primar al Piteștiului, primul din istoria municipiului care a dublat bugetul și are deschise permanent zeci de șantiere.
Iată câteva declarații desprinse dintr-un interviu.
*
M-am născut în Pitești. Dar am crescut și am învățat la țară, la mine în comună, în Uda, satul Săliștea.
*
Părinții mei au fost amândoi profesori: tata - profesor de educație fizică și sport, mama - profesoară de istorie și geografie. Au fost și au rămas oameni foarte respectați în comunitate.
Tata mi-a insuflat plăcerea de a face sport și bucuria de a juca fotbal, iar mama mi-a insuflat pasiunea pentru istorie și geografie.
*
Întotdeauna mi-a plăcut să învăț, fără să fiu - nici pe departe! - un tocilar.
*
Chiar și-atunci când eram la liceu și veneam acasă, mă duceam, cu mare plăcere, cu vaca la păscut. Acolo citeam foarte mult!
*
Eram foarte mândru de trecut, de strămoși, te puneai un pic și în pielea lor și se părea că participi și tu la luptele de la Călugăreni, de la Rovine...Da, era un sentiment aparte și abia așteptai să citești mai departe, te captiva!
*
Mi-a plăcut foarte mult fizica – am avut și niște profesori excepționali – s-a lipit de mine.
*
Eram câte 8 copii în cameră, cu 8 vestiare minuscule. N-am avut nicio problemă în a sta la cămin. Am învățat foarte bine! Am avut copii, în generație, care aveau părinții profesori în liceu, chiar și al directorului. Dar am fost mereu primul!
*
Mă ducea tata, la vreo 500 m, unde era stația, lunea, la 4 dimineața, să plec cu autobuzul. Mama plângea, în casă, eu plângeam pe drum. Și-mi spunea tata: ”Lasă, Cristi, tată, că dacă-ți e așa dor de maică-ta, îți cumpăr 300 de oi (el n-avea bani de 300 de oi, dar așa-mi spunea) și nu te mai duci la liceu, stai cu oile, aici”.
*
Deci, aveau datorii, dar nu ne lipsea nimic! Și în casă era armonie!
*
Mi-am dorit să lucrez în cercetare și nu erau prea multe variante: Institutul de la Pitești sau la Cernavodă. Alte locuri nu prea erau.
*
Ați făcut meditație?
Niciodată! Nici măcar o oră!
*
La Politehnică, se făceau mecanică, acustică, electricitate și magnetism. Dacă vi le înșir toate pe care le-am făcut eu, în 5 ani de zile, nu vă vine să credeți: fizică moleculară, optică, fizica solidului, fizică nucleară, fizică cuantică, fizica plasmei, electrodinamică...
*
Am ajuns la ICN Pitești cu dublă repartiție guvernamentală. Primii 5 dintre noi am avut o astfel de repartiție, cei cu mediile foarte mari.
Asta însemna că primii 3 ani îi lucrezi în producție, următorii în cercetare.
*
Ultimul proiect mare la care am lucrat a fost acel BRUA, care duce conductă de la Marea Neagră în Ungaria.
*
Am făcut contracte cu Departamentul de Energie al SUA, care ne-au învățat, pe mine și echipa mea.
*
Încet, încet, am strâns bani. A venit copilul, în 1993. În 1995 am cumpărat un apartament cu 4 camere (pe care-l am și acum, acolo stă mama mea), cu aceiași bani cu care am vândut garsoniera, culmea! Acolo am stat până ne-am făcut casă, în care ne-am mutat în 2007. Casa am luat-o la roșu, am făcut noi niște modificări și finisajele.
*
Soția a făcut facultate, toate cursurile posibile, a făcut The Open University...Foarte ambițioasă!
*
Fata mea a învățat foarte bine. I-au plăcut matematica și fizica. Fizica a lăsat-o, până la urmă, și a făcut facultatea de matematică, cu specializarea matematică-economie.
Când mi-a plecat de acasă, la 18 ani, am plâns cum n-am plâns decât atunci când a murit tata, credeți-mă! E acolo, în Anglia, de 12 ani!
*
A avut credit, pe care și l-a plătit singură. Masteratul l-am plătit noi. Pe an, 8500 de lire, în total a costat totul vreo 20000 de lire.
*
Cine aduce mai mulți bani în casă?
Soția.
Eu am indemnizația de primar și pensia. O pensie normală, nu specială, o pensie la limită de vârstă. După 33 ani de muncă, dintre care 25 ani, în condiții speciale.
*
E un om realizat, fata dumneavoastră.
Da! M-am bucurat că și-a luat un apartament, cu credit! 500.000 lire a costat apartamentul, din care 350.000 lire a fost creditul la bancă. Ea își plătește creditul! Iar bonusurile anuale, dividendele (au toți dividende, la firma unde lucrează!), tot la credit îi duce! Și l-a scăzut, l-a adus cam la jumătate, acum.
Unde lucrează?
La un fond de investiții american.
Câștigă mult?
Câștigă bine!
Mai mult decât mama ei?
Ei, nu chiar la nivelul ăsta. Câștigă cam cât mine.
*
Vinerea, cam în jurul orei 12, încep să nu mai am răbdare, efectiv! Maxim la 13.30, am plecat!
Întâi merg la mama să-i duc mâncare, să aibă sâmbătă și duminică, îi trimitem și soacrei, pentru vineri, că apoi se duce soția la ea să-i gătească.
Doar mă schimb (am bagajele făcute!) și fug la țară.
Cum trec de Moșoaia, mă liniștesc ca prin farmec! Telefonul îl ”uit” în mașină, intru pe poartă și încep: cosesc iarba, merg la vie, când e de stropit, stropesc prunii, dacă îmi spune sora mea să vopsesc ceva, o fac. Când e timpul, fac țuică, cu un vecin care mă ajută. Orice muncă fizică pentru mine, acolo, e o plăcere!
*
Aceste este omul.
Să-l votezi este nu e doar o decizie cetățenească, este o plăcere și o bucurie.
Gheorghe Smeoreanu
Material publicat de către SC Smeoreanu Publicitate SRL, la comanda Partidului Social Democrat, Filiala Argeș, Cod Unic Mandatar Financiar 21240002
