Un atac deloc onest al marelui demograf Vasile Ghețău la adresa ministrului Muncii, Simona Bucura - Oprescu
- Written by Criterii
- Category: National
Duminică seara, un titlu de pe stiripesurse.ro mi-a atras atenția. Iată titlul:
” Demograful Vasile Ghețău o desființează pe Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii: A făcut uimitoare declarații nesăbuite și iresponsabile”.
Șocant, nu-i așa ?
Șocant deoarece un mare demograf, probabil cel mai mare pe care îl are România în acest moment, se aruncă precum un prădător asupra ministrului Muncii, redactând un material de zeci de pagini, împănat cu zeci de tabele, grafice, calcule și trimiteri la bibliografie.
Ce a declarat doamna Simona Bucura – Oprescu și nu i-a plăcut marelui demograf într-atât încât să vorbească despre nesăbuință și iresponsabilitate ? Să urmărim:
- „Deci ați văzut că am introdus în lege un articol care prevede că vârsta de pensionare nu va putea crește decât dacă crește în mod semnificativ speranța de viață. Probabilitatea asta, din păcate pentru noi, este aproape zero”.
- „Prin urmare, nu va putea crește vârsta de pensionare ad-hoc fiindcă din datele pe care noi le-am analizat nu se întrevede situația în care speranța de viață să se îmbunătățească semnificativ până în 2050”.
Pe tot parcursul materialului de tip tanc de trece cu șenilele peste inamic, marele demograf se referă la calcului speranței medii de viață la naștere. Conform dlui Ghețău, atât Eurostat, cât și Divizia de Populație ONU admit că în 2050, speranța medie de viață la naștere în România va fi mai mare cu 8 ani la bărbați și 6 ani la femei. Diferențele între cele două instanțe sunt la nivel de sutimi.
Este nesăbuit ministrul care spune că nu vom avea creștere semnificativă în următoarele două decenii și jumătate, din moment ce specialiștii vorbesc despre majorări de 8 și respectiv 6 ani, subliniază, în mod speculativ, Vasile Ghețău.
Marele demograf se folosește de un truc, anume că publicul larg confundă speranța de viață la o anumită vârstă cu speranța medie de viață la naștere.
Ministrul vorbește despre ”speranța de viață” și subînțelege anii pe care i-ar mai trăi, în medie, un om ajuns la vârsta de pensionare. Demograful se referă însă la speranța medie de viață la naștere, în al cărei calcul se ia în considerare mortalitatea pe fiecare interval anual, începând cu 0-1 ani, recte cu mortalitatea infantilă.
Ministrul se referă la mere, demograful se referă la pere.
Cu privire la speranța de viață la 65 de ani, chiar dl Ghețău dă un tabel care arată o creștere din 1985 până în 2020 de vreo 3 ani, în medie. Așadar, 3 ani în 35 de ani, ceea ce este nesemnificativ sau, oricum, încomparabil cu creșterea speranței medii de viață la naștere.
Scăderea mortalității infantile antrenează o creștere a speranței medii de viață la naștere, dar nu și o creștere similară a speranței medii de viață la 65 de ani. Spre vârful piramidei vârstelor, creșterea nivelului de trai produce beneficii mai mici decât la nivelul întregii piramide , însemnând 0 – 100 de ani.
Dar să nu complic lucrurile, pentru că însuși dl Ghețău, parcă uitând ce vrea să critice, spune spre finalul materialului:
”Cu valori ale speranței de viață la vârsta de 65 ani cu 3 ani sub valorile medii din Uniunea Europeană și cu 4-5 ani inferioare celor din țările dezvoltate majorarea vârstei la pensionare nu poate fi motivată din perspectiva realităților demografice, îndeosebi în contextul stagnării progresului la bărbați și ascensiunii modeste de la femei după anul 2013.”
Exact asta spune și ministrul Muncii, așadar nu avem un singur ”nesăbuit” și ”iresponsabil”, ci doi.
Întâmplător, am lucrat cu dl Vasile Ghețău la ”Centre Demographique ONU – Roumanie (CEDOR), pe când domnia sa era asistentul profesorului Trebici, iar eu deveneam șeful unei promoții de specialiști în populație și dezvoltare din 17 țări. Fără îndoială, dl Ghețău nu are rival în țară, ba chiar este un demograf de talie mondială, ceea ce mă fece să cred că articolul domniei sale a fost fie sugerat, fie comandat de-a dreptul.
Ar mai fi o nădejde să cred că profesorul Vasile Ghețău este frustrat deoarece nu a fost consultat în procesul de eleborare a Legii pensiilor, o lege care are unele ambiguități terminologice.
În capitolul 46, aniliatul 6, putem, de pildă, citi: ” În situaţia în care se constată o evoluţie pozitivă a speranţei de viaţă, autorităţile competente vor lua măsuri de modificare a stagiului minim de cotizare contributiv, a stagiului complet de cotizare contributiv şi a vârstei standard de pensionare cu jumătate din perioada de creştere a speranţei de viaţă, prin modificarea cadrului legal. În situaţia în care se constată o evoluţie negativă a speranţei de viaţă, stagiile de cotizare şi vârsta standard de pensionare nu pot fi majorate”.
Ce înseamnă ”evoluție pozitivă”, de la ce cifră pornește și la ce speranță de viață se referă legea nu aflăm din acest text, ceea ce poate enerva un expert.
De aici și până la a porni, ca mare specialist, un război cu un ministru care a făcut o afirmație în limbaj comun, nu în jargon demografic, mi se pare o distanță uriașă.
De ce s-a angajat prof. Vasile Ghețău să parcurgă ”ca și leul în turbare” această distanță nu pricep.
Să nu fie așadar cu supărare că nu văd aici nimic mai mult decât un atac politic.
Unul (ca mai toate atacurile de acest fel) lipsit de onestitate.
Gheorghe Smeoreanu