Gaza apărată la Haga / Gaza Marine: butoiul cu pulbere al Mediteranei levantine
- Written by Criterii
- Category: National
Dragă Cititorule!
Ştii, nu ţi-am mai scris în ultimul timp. Nu, nu te-am uitat. Doar că de aici, din răstimpul ultimelor săptămâni, pe Terra viselor şi nedumeririlor noastre, am încercat să fiu cât mai aproape de prietenii mei din Israel şi din Gaza. Dânşii nu au putut dormi, îngroziţi de năpasta ce i-a cuprins, aşa, ca din senin, dar nici mie nu mi-a stat geană pe geană.
Istoria are o metodă de cercetare, inclusiv a tacticilor militare, care nu prea dă greş: comparația. Atacul Hamas din 7 octombrie asupra teritoriului și locuitorilor israelieni ne duce cu gândul la Pearl Harbor, 1941. Represiunea armatei israeliene împotriva soldaților Hamas în Fâșia Gaza, dar care se soldează cu un număr enorm de morți și răniți în rândul populației civile palestiniene, lipsită de orice apărare, ne duce cu gândul la Lidice, 1942.
Dar nu este tot, ci pare a fi mai mult, mai grav, mai de neînțeles, pe care Istoria nu știe să ni-l compare încă.
Ceea ce se întâmplă acum sub ochii omenirii în Gaza, este mai mult decât Pearl Harbor și Lidice la un loc. Este un „ce” misterios, promis de Premierul Netanyahou poporului israelian în timpul conferinței de presă din 28 octombrie: „Gaza va arăta altfel”.
Până una alta vedem cum arată Gaza acum: o ruină cu sute de mii de vieți de palestinieni ruinate.
Vedem cum arată acum acest petec de pământ rămas din Palestina anilor ‘40, pe care, înainte de acest 7 octombrie blestemat, trăiau în jur de 2.000.000 de suflete, în cele cinci guvernorate: Gaza de Nord; Gaza; Deir el-Balah; Khan Younes; Rafah. Suflete izolate de lume din 2007 (Black-out [1]), care nu aveau dreptul să iasă din patria aceasta a lor, prefăcută-n ghetou străjuit de ziduri de 8 metri înălțime și sârmă ghimpată tehnologic evoluată. Suflete supuse acum unui asediu mai grav ca niciodată, unui potop de bombe zi și noapte, cu mari și neliniștitoare privațiuni de apă, hrană, casă, doctorii, medici, gaze, electricitate, comunicații întrerupte, privațiuni care reprezintă o încălcare a drepturilor omului. Un petec de pământ sub embargo, într-o dezolantă ruină în care supraviețuitorii palestinieni își caută supraviețuitorii îngropați de vii sub molozul îndolierii căzut din cerul Gazei, din cerul omenirii, luat cu asalt de bombele armatei israeliene.
Un petec de pământ sacru în care numărul morților apropie vertiginos cifra colosală de 15.000 de civili palestinieni, răniți nu mai spunem.
Un petec de pământ martir, cu prunci și oameni mari îngroziți, terorizați de potopul asasin din ceruri, de pe uscat și dinspre ape, îndoliați de moartea rudelor, vecinilor, prietenilor, pruncilor morți și răniți fără număr, sub spectrul înfometării, însetării, răniți lăsați să moară în cenușa spitalelor bombardate, legături telefonice și Internet întrerupte capricios, și alte grozăvii al căror nume nu avem puterea să-l mai amintim aici.
Un petec de pământ uitat de lumea „civilizată” în care palestinienii nu știu dacă dimineața vor mai vedea cerul umbrit de bombele terorii, iar dacă sunt încă în viață, nu-și mai numără morții pe cap de locuitor, ci pe familii întregi spulberate de o singură bombă.
Un petec de pământ ospitalier, care a primit de-a lungul veacurilor tot felul de pelerini fără de țară, în care numărul copiilor orfani este în creștere, ca și numărul celor cu infirmități pe viață, între viață și moarte, în stare de șoc psihologic.
*
Nu știu pentru voi, dar pentru mine, Gaza distrusă nu este o problemă politică și nici religioasă, ci o problemă morală, umanitară, afectivă. Am prieteni acolo poeți, artiști, intelectuali, oameni cunoscuți și recunoscuți la nivel internațional pentru bunătatea lor, pentru pacifismul lor, pentru umanismul lor. Iar singura cale de a-i scoate din infernul acela este încetarea bombardamentelor. Act urgent, de civism esențial cerut de din ce în ce mai multe organisme internaționale. Acolo nu se petrece o vânare de hamași, ci un macabru masacru al civililor palestinieni, vizibil de altfel cu ochiul liber. Marile grupuri de presă franceze vorbesc rar, timid, aluziv, despre dezastrul umanitar din Fâșia Gaza, politicienii UE la fel. Pe fațadele primăriilor pariziene stă încă pancarta din 7 octombrie, „Eliberați ostaticii”, dar niciun cuvânt despre morții palestinieni cu zecea de mii, niciun cuvânt despre teroarea în care supraviețuiesc palestinienii sub bombele asasine.
*
Şi totuși, acum, în aceste clipe-n care-ți scriu Cititorule, se întâmplă o minune: 200 de avocați și un grup de oameni pașnici din Franța și de pretutindeni, sunt la Haga, la Curtea Penală Internațională. Acolo, la Haga, se depune întâiul dosar de apărare a poporului palestinian și patrimoniului său cultural moștenit din antice vremuri. Omul Palestinian și drepturile lui la viață și-au găsit în fine o voce promițătoare de dreptate.
„Gaza va arăta altfel”, sunând a promisiune macabră, Gaza care nu avea o armată să o apere, Gaza în care Hamas era un administrator, adevăratul stăpân pe viața și destinului oamenilor fiind statul Israel, Gaza anticul oraș-cetate, Gaza cea demnă, Gaza cea pașnică, Gaza cea vie, are în sfârșit o șansă de a-și recâștiga dreptul la viață, are dreptul de a-și îngropa în mod demn mulțimea de morți, are dreptul de a-și mângâia copiii pe creștet și de a-i adormi în cântul basmelor copilăriei, nu în huruitul croncănitor al cucuvelelor din măruntaiele bombelor.
*
În timp ce oameni admirabili sunt la Haga pentru a apăra viața palestinienilor, să ne întoarcem la discursul premierul israelian din 28 octombrie a.c. și strania lui promisiune: „Gaza va arăta altfel”. Aceste cuvinte m-au intrigat. Ce vor să spună? Ce se ascunde dincolo de aceste cuvinte prin care premierul israelian a cerut încuviințarea poporului său de a declanșa dezastrul în Gaza, avertizând: „vor fi mulți morți”. Ce luptă dreaptă se poartă plecând de la un sfârșit anticipat: „vor fi mulți morți”?
Sub teroarea bombelor care seamănă moartea și groaza, mai mult de jumătate dintre locuitorii părții nordice a Fâșiei Gaza s-au refugiat spre sud. În jur de 400.000 de civili palestinieni nu au cedat șantajului terorii bombelor ucigașe și insistențelor guvernului israelian de a părăsi zona [2], rămânând să-și ducă traiul și soarta sub teroarea bombardamentelor, printre dărâmăturile locuințelor, școlilor, locașurilor de cult, spitalelor, fără apă, merinde și cele necesare oricărui om, în fiece zi.
Necunoscutele acestei ecuații macabre, în fața acestor deplasări forțate ale civililor palestinieni, în fața neputinței ori lipsei de voință a marilor capete încoronate ale lumii de a opri măcelul, trebuie căutate în altă parte.
Şi dacă este vorba de o comoară, de un zăcământ prețios? Cercetările mele, precum și o ipoteză similară lansată de Alain Juillet, fost director al unui serviciu de informații francez, cum spuneam în articolul precedent (în: „Criterii Naționale”, nr din 5 noiembrie 2023) au scos la iveală, într-adevăr, o comoară.
Nu este o comoară de nestemate, cum credeam, ci altceva cu mult mai prețios: pentru întâia oară, în adâncul Mării Fâșiei Gaza, a fost descoperit un zăcământ de gaz. Se întâmpla în 1999, fericitul explorator fiind British-Gas (BG), iar zăcământul palestinian a fost numit Gaza Marine.
*
Dar, despre povestea descoperirii acestui zăcământ de gaz palestinian și altora asemănătoare în apele maritime israeliene, libaneze, cipriote, egiptene, în ultimii 20 de ani; despre cronologia înlănțuirii diferitelor amputări de drepturi ale palestinienilor din Fâșia Gaza de a-și exploata zăcământul de gaz, de către guvernele israeliene ce s-au succedat la putere din 1999 până în prezent; despre crearea unor tensiuni între statele riverane Mării Mediterane, din cauza acestor gaze fosile martime: în articolul următor.
Marilena Lică-Mașala
Paris, 9 noiembrie 2023
Bibliografie:
[1]. Despre „block-out”ul total din august 2007 în Fâșia Gaza, când Uniunea Europeană însăși a blocat fondurile destinate plății livrărilor de combustibil, în:
https://fr.wikipedia.org/wiki/Bande_de_Gaza
[2]. Date statistice publicate de France24, în: https://www.france24.com/fr/moyen-orient/20231104-%F0%9F%94%B4-en-direct-l-onu-condamne-la-frappe-isra%C3%A9lienne-contre-une-ambulance-%C3%A0-gaza?fbclid=IwAR3N04Lth355lOkAzKDCrzkkqDKXCSzyjnfJhDcmT4xUZzl__mpzACEWfb4
