Uniunea Ziariștilor Profesioniști este vicleană, ca să nu zic hoțomană. Tulburătorul caz al ziaristului Marin Beșcucă

Am arătat în mai multe rânduri că așa-zisa Uniune a Ziariștilor Profesioniști din România este o făcătură ordinară menită să asigure și unora care nu au lucrat în presă pensii mărite cu 50%.

Pe acest subiect, puteți citi ce am scris aici, aici, aici, ori dați o căutare în acest site, pentru că am analizat acest caz de escrocherie națională în mai multe rânduri.

Vin acum cu un caz concret care arată că UZPR este o asociație cu reguli aplicate după bunul plac, o uniune care se joacă cu milioane de euro din banii statului fără să dea socoteală.

Scriitorul și publicistul Marin Beșcucă este membru al UZPR din 2017, are cotizația la zi, a ieșit de curând la pensie, dar liderii uniunii nu vor să îi elibereze adeverința pentru pensie suplimentară de creație.

De ce nu vor ? Fiindcă așa vor mușchii lor.

Marin Beșcucă a scris o mulțime de cărți, unele de publicistică, a fost ani de zile angajat în presă cu carte de muncă, are așadar dreptul de a fi membru al UZPR și de a primi pensia mărită cu 50%.

Nu primește acest drept pe care alții, cu zeci de milioane de lei pensie, îl primesc.

Domnul Beșcucă are o pensie de 1400 de lei, este teribil de bolnav, ar avea nevoie de acest ajutor, dar ce să faci, cineva îl blochează.

Înainte de a scrie, am încercat să mă documentez și am apelat la două persoane din conducerea UZPR. Mi-au promis că se interesează, apoi răspunsurile au fost mai mult decât ambigue.

De ce ? Pe cine a deranjat Marin Beșcucă ?

Voi face în continuare tot ce ține de mine, ca ziarist, pentru a arăta că UZPR este o organizație vicleană, ca să nu zic hoțomană.

Deocamdată, vă propun să citiți tulburătorul interviu cu ziaristul și scriitorul Marin Beșcucă

(Gheorghe Smeoreanu)

Vă rog, iubite domnule Marin Beșcucă, să îmi răspundeți la câteva întrebări:

Ce ați scris până la această vârstă, ce ați publicat?

Aș începe prin a vă mulțumi pentru acest interviu, primul pe care îl ofer la viața mea după mai multe încercări sugrumate de diverse corpuri redacționale. Pentru că suntem la început de an urez pentru Dumneavoastră și cei ce ne citesc un an cu Lumină și rod trainic, sănătate, liniște și pace. Scrisul meu, Maestre Smeoreanu, este o viață tulburătoare, dacă unii mi-au zis fluviu sau manual de metafore și alte găselnițe metaforice, ei bine, scrisul meu, zic, este saharian, făcut să răzbată lupta cu vicisitudinile, cataractele și fertilul Nilului, găsindu-se mai peste tot în ce aștern. La masa mea de lucru, Maestre Smeoreanu, eu sunt într-o permanentă „partidă de Har” cu DUMNEZEU! E complicat, dar să mai iau poezia ca pe un joc, dar focul din mine pune cenușă în gușile vânturilor, risipească-mă ele prin cardinale. Am adunat, editorial vorbind, ceva „însemnat”, iar din ce veți vedea, mai am la sertarul cu Prețiozități mai mult decât atât, Har Domnului.

Activitatea mea scriitoricească cuprinde următoarele titluri editoriale:

POEZIE:

Lumina nelumescului – Ed. Anotimp, Slatina,1997 (307 pag.)

100 scrisori către Gheorghe Pituț – Ed. Anotimp, Oradea, 2001 (102 pag.)

Anna – scrisoare către Dumnezeu – Ed. Asociației „Societatea Inginerilor de Petrol și Gaze”, București, 2007 (142 pag.)

Scrisori către Părintele Dan – Ed. Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 2014 (133 pag.)

Hiastru – scrisori către fratele meu – Ed. Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 2015 (126 pag.)

Rugăciunea unei mame – Ed. Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 2016 (108 pag.)

Rafael – bucuria unui răsărit – Ed. Aureo, Oradea, 2016 (128 pag)

Anna – scrisoare către Dumnezeu – Ed. Aureo, Oradea, 2016 (ediția a II-a) (200 pag.)

Odiseic – trup din netrup – Ed. Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 2016 (424 pag.)

Părăsit la picioarele podului – Ed. Aureo, Oradea, 2017 (156 pag.)

Szebeni – Săldăbagiu de Munte al Iubirii – Ed. Aureo, Oradea, 2017 (158 pag.)

Cucerirea iubirii – Ed. Aureo, Oradea, 2017 (176 pag.)

Medica – Geneza suspinului ireversibil – Ed. Aureo, Oradea, 2018 (246 pag.)

Floricel – Baladă peste Livada de Bihor – Ed. Aureo, Oradea, 2018 (350 pag.)

Magister – Confesiunile unui poet din Grădina Maicii Domnului – Ed. Hoffman,Caracal, 2019 (296 pag.)

IC Rada – Poem peste Oradea – Ed. Hoffman, Caracal, 2019 (570 pag.)

Monstrul de pe Dilimandjaro – Ed. Papirus Media, Roman 2019 (374 pag.)

Mnieru – Profesorul meu de Prețiozități – Ed. Hoffman, Caracal, 2019 (560 pag.)

Timișoara – Acolade peste timp – Ed. Fundației pentru cultură și învățământ „Ioan Slavici”, Timișoara, 2019 (366 pag.)

Hanul Răzeșilor – Letopisețiul lui Marin Beșcucă – Ed. Papirus Media, Roman, 2021 (1696 pag.)

„Hanul Răzeșilor” – Blada lui Asaftei – Ed. Fundației pentru cultură și învățământ „Ioan Slavici, Timișoara, 2022 (527 pag.)

„Hanul Răzeșilor” – Mlădița Hangița – Ed. Fundației pentru cultură și învățământ „Ioan Slavici, Timișoara, 2022 (672 pag.)

POEZIE (co-autor dimpreună cu Marta-Polixenia Matei (Mărțișor), alias Marta-Polixenia Beșcucă):

Albiile Dorului – Doi într-un poem – Ed. Aureo, Oradea 2018 (430 pag.)

Titania – poema curcubeului de Bacău – Ed. Hoffman, Caracal, 2019 (464 pag.)

La steaua Polară – Ed. Hoffman, Caracal, 2020 (1028 pag.)

ROMANE:

Iubire din ruga durerii – Ed. Abadaba, Oradea, 2000 (315 pag.)

Panteonul dragostei – Ed. Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 2015 (212 pag.)

Dumnezeirea Iubirii – Ed. Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 2016 (203 pag.)

JURNALISTICĂ – MEMORIALISTICĂ:

Ultimul interviu – Editura Casa Ciurea, Slatina, 1997 (172 pag.)

Ultimul interviu adagio – sau Corneliu Coposu și noi românii – Ed. Casa Ciurea, Slatina, 1998 (172 pag.)

Am publicat de-a lungul anilor, de asemenea, în diferite ziare și reviste tipărite, cât și în mediul on-line, cum ar fi:

Ziarul Slatina 630, Bocancomania, Anotimp Magazin, Crișana, Jurnalul de Olt, Jurnalul Bucureștiului, Ziua de Ardeal; Revistele: Logos și Agape, Armonii Culturale, Confluențe Literare, Rotunda Valahă, Arena Literară, Clepsydra, Miorița (SUA) ș.a.

Ați primit premii literare și publicistice?

Am primit de la Maestrul Tiron Constantin și Asociația Scriitorilor și Artiștilor „VOIEVOZI DE OBCINĂ”! din Bucovina – Ocolul Câmpulungului Moldovenesc.

Publicistice, nu!, deși mă așteptam, după ultimul interviu de televiziune acordat mie de Seniorul Corneliu Coposu în 18 octombrie 1995. Nu mi-au dat nici măcar Medalia Jubiliară Centenar Corneliu Coposu. Asta e viața!

Acum, la ce lucrați?

Ce lucrez acum?

Totdeauna am avut mai multe pârtii pregătite și mereu am avut sens cu finalul țintit. Mulțumesc cititorilor mei, prin aportul lor exclusiv am reușit să tipăresc 30 de cărți din ceea ce am scris, iar pentru tot atâtea și, mai mult decât atât, Dumnezeu va veghea să am sprijinitori pe viitor.

Cum stați cu banii, cu viața?

Sunt cel mai sărac Poet din Țările românești. Măcinat de boli, am fost mereu sclavul DISCRIMINĂRII, cu care lupt și acum. Am o pensie pentru limită de vârstă, după 21 de ani de incapacitate de muncă, în cuantum de 1426 de lei. M-a ajutat cu medicamente și alimente Doamna Doina Mustățea, căreia-i mulțumesc din plinul simțirilor mele. E foarte greu, Maestre Smeoreanu! Unde mai pui că 2022 m-a sleit cu virusul, care nici acum nu mă slăbește, și lupt să mă ridic pe picioare... dar să-mi recapăt și ochii, mi-e foarte greu! Și mi-e rușine că trec prin asta! Dar Credința mi-e curată, Maestre.

Ați fost membru al UZPR, de ce nu mai sunteți, oficial vorbind?

Oficial vorbind, sunt membru al UZPR, la pensie voi achita și cotizația pe 2023.

Relația mea cu UZPR a însemnat Doru Dinu Glăvan, Președintele care acum mă veghează dintre ceruri, El a semnat și prefața la Letopisețiul lui Marin Beșcucă.

S-au făcu presiuni urâte asupra mea când am cerut dreptul meu legal de pensie suplimentară pentru sprijinirea CREAȚIEI! S-au făcut presiuni dezonorante asupra mea, pentru un drept pe care-l am, și legal și moral. Munca la ziar a fost secătuitoare pentru mine, iar în anii aceia grei, până-n 1995, am lucrat efectiv neplătit, dar nu am cedat, din 1995 am început să fiu plătit legal, cu înscrisuri în cartea de muncă. Boala m-a pus la pământ și, din iulie 1999 am fost pensionat medical din poziția de redactor șef la săptămânalul Slatina 630, al Fundației Consorțiul local de dezvoltare Slatina. Am trecut de 11 ori prin șoc anafilactic, iar drumurile mele sociale și profesionale au fost blocate de niște necunoscuți care, în mai 2028, mi-au dat un mesaj că ei sunt Fundația Corneliu Coposu, pe motiv că... „nu ați spus că ați luat Ultimul interviu datorită domnului Ion Gherasim”! era o lovitură care m-a dus direct la spital. Nu este o poveste, este un „basm” ce mi-au făcut oamenii ăștia. Este interesant să vă spun că prin 2017 am cunoscut Poeta Mariana Gurza de la Timișoara care i-a înmânat Președintelui DD Glăvan cartea și filmul Ultimul interviu... Impresionat probabil, Maestrul m-a sunat personal și m-a felicitat și mi-a promis că va încerca unele lucruri pentru mine, dar că ține morțiș să mă vadă personal. Asta s-a întâmplat prin 2019 când mi-a și înmânat legitimația UZPR.

Era la Botoșani, unde s-au pornit și diligențele pentru ca soția mea să devină membru al UZPR, ceea ce s-a întâmplat la Filiala lui Paiu Cornel din Roman. Când i-am trimis volumul LA STEAUA POLARĂ, semnat dimpreună cu soția mea, m-a sunat și m-a felicitat sperând să ne vedem la Dorohoi. Am avut mai multe discuții pe marginea lucrului la editarea volumului „HANUL RĂZEȘILOR – Letopisețiul lui Marin Beșcucă” unde a acceptat să semneze prefața. Își dorea să țină cartea în mâini, dar moartea a fost mai abilă.

Anul 2022 a fost anul în care am fost covârșit cu toată familia de virus, a fost cumplit. În septembrie am împlinit 65 de ani și am primit decizia de pensie la limită de vârstă, în care erau stipulați cei 21 de ani de incapacitate de muncă.

Am trimis decizia la UZPR și am cerut adeverința prin care, după depunerea la dosar la casa de pensii Botoșani, aș putea să intru în drepturile Legii 08/2006.

Li s-a declanșat „urâtul!, cel dezumanizant, „cei” de acolo neacceptându-mă la dreptul meu legal și moral de pensie pentru CREAȚIE. Discuția cu Ovidiu Zanfir este înrobitoare: „Nici președintele DD Glăvan nu v-ar fi putut ajuta!”, iar în timpane îmi sună vocea prin telefon a lui Gabriel Benescu: „În veci nu veți primi pensie de la noi!, s-a votat 1contra 4!”

Am înțeles, Mulțumesc.

Tweet

• Prev
• Next

Tweet