Logo

Mi-am îngropat viața, ori am renăscut ? Povestea acestei fotografii

f_350_200_16777215_00_images_banner1_curierul_de_valcea_medalie_1.jpg

 

 

 

 

 

Fotografia de mai sus îmi aparține, tocmai am făcut-o. În scrumiera de pe biroul meu se află o medalie pe care scrie ”Curierul de Vâlcea / primul cotidian particular din România”.

Am primit această medalie și o diplomă azi, 22 ianuarie, la festivitatea care marchează 30 de ani de la apariția ”Curierului de Vâlcea”. Mulțumesc familiei Ioan Barbu că s-a gândit la mine.

Adevărul este că pe timpul regimului comunist Ioan Barbu s-a dus la primul – secretar al județului și i-a spus că și dacă mă bagă la pușcărie, dar voi avea un creion și un petic de hârtie, tot voi scrie mai bine decât toți ceilalți. Așa m-a adus Nenea Barbu în presa profesionistă.

”Curierul de Vâlcea” s-a făcut la mine acasă, acolo era redacția în urmă cu 30 de ani, voi repeta acest adevăr pentru a rămâne în istorie. Pe de altă parte, e clar că toți cei 8 fondatori am fost importanți.

”Curierul” de Vâlcea a inventat presa liberă, stilul, rubricile, publicitatea, marketingul.

Ce ne-a dat fiecăruia ? Probabil încredere în sine și gustul libertății. Am făcut ”Curierul de Vâlcea” iar el ne-a făcut oameni liberi.

Întrebarea gravă este cea din titlu și nu știu să îi răspund. Am pierdut din cauza ”Curierului” dar am și câștigat.

Am scris 30 de ani ce am dorit, am citit ce am avut chef, am discutat cu cine am vrut, am luat deciziile care mi-au plăcut, am călătorit pe tot pământul.

Mulțumesc, ”Curierul de Vâlcea” și îți doresc viață nesfârșită.

Gheorghe Smeoreanu

Template Design © Joomla Templates | GavickPro. All rights reserved.