Menu

Şoc pentru mass – media ! Scoatem la lumină LEGEA PRESEI promulgată de mareşalul Ion Antonescu

f_350_200_16777215_00_images_banner1_legea_presei.jpg

 

 

 

 

Dr. FLORIN ŞANDRU, istoric INST-Academia Română mi-a pus la dispoziţie, spre publicare, un document pe care domnia sa l-a studiat, anume LEGEA GENERALĂ PENTRU REFORMA REGIMULUI PRESEI ŞI PROFESIUNII DE ZIARIST motivată de ministrul Mihai Antonescu şi promulgată de mereşalul Antonescu. În contextul în care se discută insistent despre necesitatea unui statut şi a unei legi pentru jurnalişti, publicarea acestor documente pică, sper, la ţanc. (Gheorghe Smeoreanu)

Ministerul Propagandei Naţionale, Mihai A. Antonescu- B.A.R., Fond Secret II 195322, Legile pentru reforma regimului presei şi profesiunii de ziarist; Expunerea de motive. (Expunerea de motive la Legile pentru reforma regimului presei şi a profesiunii de ziarist - a domnului profesor Mihai Antonescu; Legera generală pentru reforma regimului presei şi profesiunii de ziarist; Decret-lege pentru exercitarea profesiunii de ziarist şi înfiinţarea Colegiului ziariştilor din România; Decret-lege pentru fixarea salariilor minimale ale ziariştilor profesionişti; Decret-lege pentru înfiinţarea Casei de pensii a ziariştilor şi reorganizarea regimului pentru ziarişti; Decret-lege privitor la accelerarea judecării infracţiunilor de presă şi la judecarea recursurilor împotriva hotărârilor Consiliului disciplinar al ziariştilor), Bucureşti, Monitoriul Oficial şi Imprimeriile Statului, Bucureşti, 1944.

MINISTERUL PROPAGANDEI NAŢIONALE

LEGILE PENTRU REFORMA REGIMULUI PRESEI ŞI PROFESIUNII DE ZIARIST
şi EXPUNEREA DE MOTIVE de MIHAI ANTONESCU- Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri

Monitoriu Oficial şi Imprimăriile Statului,
Imprimăria Centrală Bucureşti,
Bucureşti, 1944

Expunerea de motive la legile pentru Reforma Regimului Presei şi Profesiunii de Ziarist
a Domnului Profesor MIHAI ANTONESCU, Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri
către Domnul Mareşal Antonescu
Conducătorul Statului

PRINCIPIILE GENERALE ALE REFORMEI PRESEI

Domnule Mareşal,

Presa este o instituţiune esenţială în organizarea şi dezvoltarea vieţii naţionale.
Instrument de informaţie generală, sinteză de idei şi atitudini publice, presa este, în Statul modern, o funcţiune a coheziunei maselor şi o şcoală zilnică a vieţii naţionale.
Considerarea misiunii şi funcţiunilor presei în vieaţa naţională nu poate fi îndeplinită fără orga¬nizarea corpului ziariştilor şi fără determinarea şi întărirea profesiunii de ziarist.
Regimul profesional al presei a rămas la noi până azi întemeiat pe concepţia de profesiune liberală, căreia nu i s-au dat însă nici măcar apanajele celor¬lalte profesiuni libere.
Rolul avocaţilor, al medicilor şi al altor profe¬siuni liberale, recunoscute de Stat, n-a fost totuşi mai puţin reglementat şi ajutat de Stat, care, creind de pildă corpul avocaţilor sau corpul medicilor, a stabilit regulele de primire în corp, drepturile profesionistului, criteriile legale după care fiecare îşi îndeplineşte funcţiunea socială.
Profesiunea de ziarist a rămas totuşi neorgani¬zată, corpul profesional al ziariştilor nelegalizat, neîncadrat în Stat şi în vieaţa naţională; şi prin aceasta supus tuturor vremelnicelor frământări şi statornicului aleatoriu profesional.
Misiunea presei în Stat
Profesiunea de ziarist împlinind, azi mai mult decât oricând, o misiune naţională, presa fiind un instrument de educare a maselor, de orientare şi de stabilitate morală a naţiunii sau de îndrumare po¬litică a ei, profesiunea de ziarist nu poate fi lipsită de apanagiile sociale, de drepturile de breaslă, de securitatea morală şi de independenţa materială, care să dea slujitorilor, scrisului zilnic drepturile şi garanţiile ca şi răspunderile funcţiunii ce înde¬plinesc.
Nu se poate întemeia un sistem naţional autentic, mai ales la popoare tinere ca al nostru — la care psihologia şi conştiinţa populară sunt un lut care îşi aşteaptă forma definitivă — dacă nu dăm instituţiunilor menite să făurească educaţia colectivă şi să orienteze sufletul popular, mijloacele prin care această educaţie zilnică să poată fi temeinic înde¬plinită.
Misiunea Presei şi garanţia individuală a pro¬fesiunii de ziarist trebue să se întemeieze pe un statut de drepturi şi pe organe care să le apere.
Ziaristul, lăsat în prada tuturor încercărilor vie¬ţii, neapărat nici de un organ profesional, nici de un statut care să-i garanteze liberul exerciţiu al profesiunii şi să-i asigure independenţa materială, nu poate fi un instrument liber, pentru realizarea misiunii de educator prin scrisul zilnic, ci un profe¬sionist supus tuturor umilirilor sau tuturor influ¬enţelor.
De asemenea, organizarea profesională, care se creiază ca orice întreprindere de interese sau ca orice asociaţie de vanităţi libere şi nu dispune nici de prerogativa de a reprezenta unitar toate elemen¬tele unei profesiuni, nici de prestigiul unor drepturi formal recunoscute corpului profesional de Stat, nici de funcţiuni naţionale expres asigurate prin atributele date acestui corp constituit, departe de a reprezenta un instrument pentru asigurarea inte¬reselor naţionale ale presei, şi de garanţie socială a intereselor materiale ale ziaristului, este o simulaţiune de corp profesional, ci nu o organizare profe¬sională modernă.
Viaţa noastră publică cunoaşte nenumărate ca¬zuri, când oameni de autentică valoare în presă nu s'au putut ridica, n-au putut să întemeieze şcoale naţionale prin scrisul zilnic şi prin ziarul lor, iar alte talente, de o necontestată valoare, pentru ca să se ridice şi să îşi lase numele în istoria presei noas¬tre, au trebuit să se plece tuturor trufiilor sau să primească umilinţa cupidităţilor şi a preocupărilor exclusiv mercantile.
Iar asociaţiunile de presă, nesprijinite de Stat, fără mijloace patrimoniale care să le dea putinţa de a sprijini pe ziarişti, au rămas expresiuni de simplă afinitate morală sau încercări insuficiente de sprijinire mutuală a întunecatei bătrâneţi a zia¬riştilor şi familiilor lor.

Organizarea profesiunii de ziarist
Era astfel absolut necesar ca pe de o parte să se asigure organizarea profesiunii de ziarist pe prin¬cipiul de corp tehnic, unitar şi naţional, care asi¬gură intrarea, selecţiunea membrilor şi atribui-rea rangurilor profesionale în raport cu pregăti¬rea, cu capacitatea şi meritele fiecărui ziarist.
Iar pe de altă parte era tot atât de necesar ca să se întemeieze criterii legale, prin care ziaristul să-şi poată ridica meritele profesionale în presă nu pe scara întunecată a umilinţelor, ci pe drumul drept al selecţiunii profesionale demne, a unui exerciţiu profesional apărat şi sănătos susţinut.
Profesiunea de ziarist întemeindu-se în primul rând pe vocaţiune şi nu pe rutină, având drept sar¬cină educaţia zilnică şi colectivă şi formarea spiri¬tului mulţimii, desigur că ea nu putea fi reglemen¬tată prin criterii de rigiditate şi selecţiune ruti¬nară, ci concepută ca o funcţiune de consacrare a meritelor naturale, a vocaţiunilor necontestate si atributelor profesionale, care nu pot fi îngrădite.
Nu poate fi nimeni ziarist, dacă nu este născut pentru educaţia neamului.
Profesiunea de ziarist, ca şi aceea de profesor, este mai curând o vocaţiune şi, numai prin tehnici¬tate şi disciplina de muncă, o profesiune.
De aceea, organizarea corpului ziariştilor trebue să se facă pe această bază realistă, lăsând posibili¬tatea profesioniştilor de valoare de a se forma sin¬guri, prin meritele înăscute.
Vocaţiunea fiind elementul esenţial în exerciţiul profesiunii de ziarist, organizarea acestei profesii trebue făcută prin simpla disciplinare a vocaţiei, încadrarea pe plan naţional a ziaristului — cu spri¬jinul corpului profesional selecţionator — ci nu prin îngenunchierea acestuia la criterii birocratice sau formale.
Colegiul Naţional al Presei
Aceasta explică pentru ce prin noua lege de re¬glementare a regimului presei, am lăsat presei în-săşi, dreptul de a-şi elabora statutul de organizare şi de a-şi fixa regulele normative, atât pentru orga¬nizarea generală a profesiunii — primirea, selecţio¬narea, ridicarea în corp, — cât şi garanţiile exer¬ciţiului activităţii ziaristului.
Am întemeiat Colegiul Naţional al Ziariştilor, cea dintâi instituţiune românească menită să dea pre¬sei o organizare unitară, pe plan naţional, consti¬tuind pe toţi ziariştii ţării într-un singur corp pro¬fesional chemat să apere interesele acestora şi să afirme, cu toată autoritatea, prezenţa corpului pre¬sei în viaţa Statului, apărând înăuntru şi în afară prestigiul corpului, interesele lui profesionale şi ga¬ranţiile ce se cuvin fiecărui ziarist în îndeplini¬rea sarcinilor sale.
În locul a nenumărate asociaţii, grupuri şi sin¬dicate, am creiat astfel un singur organ, Colegiul, care cuprinzând şi reprezentând ziariştii din în¬treaga ţară, va fi un instrument de prestigiu şi po-sibilităţi efective în apărarea intereselor şi aspira¬ţiilor presei.
Voind să dăm acestui Colegiu o structură cât mai sinceră, mai autentică, mai apropiată de sufletul şi nevoile ziariştilor noştri, — Colegiul Ziariştilor din România va funcţiona pe baza unui statut întocmit de ziariştii înşişi. Prin aceasta am urmărit să respectăm şi particularitatea de vocaţiune pe care o reprezintă profesiunea de ziarist, prin dreptul presei de a-şi stabili ea însăşi statutul de care are nevoie şi care trebue să-i asigure dezvoltarea în ţara noastră.
Colegiul Ziariştilor, organ de apărare a presti¬giului corpului, dispune de un consiliu de disci-plină, care asigură selecţionarea severă a profesio¬niştilor şi înlătură pe toţi aceia care pot atinge onoarea profesională.
În acelaşi timp Colegiul Ziariştilor absorbind în el asociaţiile profesionale, existente la publicarea legii, va reprezenta de acum înainte toate interesele profesionale şi va apăra condiţiunea fiecărui zia¬rist, prin drepturile cu care va fi învestit în viaţa naţională şi în raporturile cu Statul.
Pentru ca Colegiul Ziariştilor să primească de la început prestigiul unui corp tehnic sănătos con¬struit, în afară de admiterea mai largă şi mai gene¬roasă în sânul său a tuturor profesioniştilor serioşi şi recunoscuţi, la data constituirii sale, va veghea de acum înainte ca să nu mai acorde calificarea profesională de ziarist decât acelora care, pe lângă capa¬citatea profesională, vor dispune de o licenţă uni¬versitară sau un titlu academic echivalent, profesiu¬nea de ziarist şi rolul cultural, de educator zilnic al maselor, trebuind să se reazime pe un minimum de cultură, care să constitue o garanţie a îndatoririlor ziaristului şi un titlu pentru drepturile acestuia.
Corpul profesional dispunând în interiorul lui totuşi de o anumită rigiditate, Colegiul Ziariştilor nu poate primi în profesiune, decât pe aceia care nu pot să fie limitaţi de nicio incompatibilitate, fie prin profesiunea lor, rezemată pe ideia de rigiditate sau de disciplină, cum este Corpul judecătoresc sau militar, fie prin aceia care, aparţinând cadrului funcţinarilor administrativi, nu pot să dispună de o independenţă totală, care este esenţială în îndeplini¬rea proefesiunii de ziarist.
Aceste reguli şi noi înfăptuiri urmăresc să dea profesiunii de ziarist un nou rang social şi corpului profesional al ziariştilor o autoritate şi o funcţiune naţională legal recunoscute.
Decretul-lege pentru exercitarea profesiunii de ziarist şi înfiinţarea Colegiului Ziariştilor din Ro¬mânia răspunde acestei necesităţi.

Salarizarea ziariştilor
Pentru ca profesiunea de ziarist să fie întovăr㬺ită de toată independenţa morală de care are ne¬voie, pentru ca profesionistul să-şi exercite demn atributele sale şi pentru ca, în acelaşi timp, să poată avea o stare materială — pentru el şi familia lui — demnă de răspunderea pe care o are în vieaţa Sta¬tului şi a ţării, ziaristul nu poate fi lăsat, în exer¬ciţiul profesiunii sale, aleatorului contractelor de muncă întâmplătoare, salariilor şi remuneraţiilor de expedient, iar independenţa lui morală nu poate fi robită tuturor nestatorniciilor, capriciilor poli¬tice sau inadvertenţelor morale.
f_350_200_16777215_00_images_banner1_legea_presei_2.jpg

 

De aceea, ziaristul trebue să dispună de un sa¬lariu minimal, care să-i dea certitudinea vieţii, si-guranţa profesiunii în raporturile cu patronul său şi independenţa morală în raport cu vieaţa socială şi răspunderea naţională a profesiunii de ziarist.
Printr-un decret-lege am stabilit salariile mini¬male pentru ziariştii profesionişti, precizând cu toată rigiditatea juridică sensul acestei îndatoriri.
Am determinat ce se înţelege prin ziar sau publicaţiune periodică, ce se înţelege prin ziarist sta¬giar şi prin ziarist profesionist definitiv, spre deo¬sebire de colaboratorii întâmplători ai ziarelor; şi am reglementat funcţiunile pe care le pot îndeplini în presă aceia care poartă calificarea profesională de ziarişti, rangurile lor, precum şi salariul ce se cuvine fiecărui rang.

Înfiinţarea salariului minimal şi determinarea lui
Acest salariu minimal constitue o garanţie de drepturi profesionale, un instrument al indepen-denţii ziaristului.
De aceea, el nu poate fi modificat decât prin lege, asigurându-se astfel continuitatea de drepturi pen¬tru ziariştii profesionişti.
Am instituit o jurisdicţie specială pentru regle¬mentarea tuturor conflictelor ce ar deriva din ra-porturile de muncă ale ziariştilor; o comisiune de arbitraj prezidată de un preşedinte al Curţii de Apel din Bucureşti şi completată cu reprezentanţii calificaţi ai profesiunii de ziarist şi ai intereselor patronale de presă, va asigura astfel contractului de muncă în presă un regim demn de misiunea şi de rangul social pe care trebue să-l ocupe ziaristul în vieaţa Statului nostru, sustrăgându-1 întârzie¬rilor inerente jurisdicţiei de muncă obişnuite şi evi¬tând neeficacitatea contractului de muncă al zia¬ristului, acesta trebuind să rămână un intelectual ferit de aleatoriu sau de umilinţă şi având sigu¬ranţa vieţii.
Decretul-lege pentru fixarea salariilor minimale ale ziariştilor organizează aceste drepturi.

Casa de pensii a ziariştilor
Pentru a face ca profesiunea de ziarist să fie în¬tovărăşită de toate garanţiile şi de ocrotirea Sta-lului pe lângă organizarea ziariştilor în corp tehnic prin Colegiul Naţional, şi pe lângă reglementarea condiţiunilor de pătrundere, de selecţiune, de înain¬tare, de remunerare ca şi de apărarea juridică şi profesională a contractelor de muncă, am socotit potrivit să organizăm Casa de Pensii a Ziariştilor.
O casă de retragere şi pensie a ziariştilor a fost înfiinţată prin legea din 7 Iulie 1930.
Simplu organ de mutualitate şi de contribuţie liberă a aderenţilor săi, această Casă deşi a însem¬nat un început de grije pentru bătrâneţele ziarişti¬lor şi pentru familiile lor, era cu totul insuficientă şi a dat rezultate prea mici faţă de rostul presei în Stat şi de grija ce se cuvine ziariştilor, tuturor zia¬riştilor ţării, nu numai câtorva asociaţi în mutualitate.
De aceea, am întemeiat o Casă de pensii a zia¬riştilor, persoană juridică de drept public, cu scopul de a servi tuturor membrilor şi urmaşilor acestora pensii şi ajutoare, această Casă trebuind să cu¬prindă în mod obligatoriu pe toţi ziariştii membri ai Colegiului Ziariştilor din România.
Înscrierea şi beneficiul de membru al Casei nu¬mai constitue un act de voinţă întâmplător, iar dreptul de pensionare nu se mai reazimă pe ideea de mutualitate sau de act proporţional cu contribuţiunile benevole aduse în Casa de sprijin şi pen¬siuni, cum era mai înainte;
Ci noua Casă de Pensii a Ziariştilor este un or¬gan în care înscrierile se fac de drept, de către Co¬legiul Ziariştilor, iar contribuţiunile pentru întemeierea fondului de alimentare a pensiunilor sunt obligatorii şi pentru patroni, şi pentru salariaţi.
Pentru ca veniturile Casei să poată să asigure un sfârşit demn al vieţii ziaristului şi o ocrotire dreaptă a familiei sale, Casa de Pensii are nevoie de însemnate fonduri.

Principiile pensionării şi veniturile Casei de Pensii
Nouă lege prevede o seamă de taxe speciale, pe care le-am instituit în folosul acestei Case, Statul primind să contribue la organizarea profesiunii de ziarist prin propria sa participare şi să înlesnească alimentarea fondului pentru pensiunile şi ajutoarele destinate ziariştilor, prin taxe speciale insti¬tuite cu acest scop, asupra unor venituri şi activi¬tăţi legate de profesiunea de ziarist, cum sunt: con¬sumaţia de hârtie, importul de hârtie, abonamen¬tele la Societatea de Radiodifuziune sau importul periodicelor de orice fel.
Dacă Statul vrea să aibă elite spirituale care să îndrumeze vieaţa naţiunii şi dacă profesiunea de zia¬rist este — şi trebue să fie — considerată ca un in¬strument de educaţie zilnică a maselor, ca o şcoală zilnică a vieţii, ziariştii trebue să fie sprijiniţi, asigurându-li-se independenţa morală şi garantându-se liberul exerciţiu patrimonial al profesiunii. Alături de salariul minimal, pensia dreaptă trebue să ocro¬tească demnul exerciţiu al profesiunii de ziarist.
Pe lângă aceste impozite indirecte afectate Casei, Statul va contribui la Casa de pensii a ziariştilor printr-o alocaţie anuală. Primul fond de 50 mili¬oane lei, destinat acestui scop, se va vărsa imediat după publicarea acestei legi.
Statul, patronii şi ziariştii profesionişti înşişi contribue astfel la asigurarea sfârşitului carierii de ziarist, la ocrotirea socială a retragerii ziaristului şi la sprijinul familiei sale, după o viaţă de muncă.
Acestea sunt marile principii ale legii pentru or¬ganizarea Casei de pensii a ziariştilor, legea cuprin¬zând toate normele, condiţiile, categoriile, rangurile şi drepturile de pensionare cu toată precizarea ju¬ridică ce comportă.

Răspunderi profesionale, infracţiunile de presă şi judecarea lor
Reglementarea profesiunii de ziarist stabilind un statut nou de drepturi pentru aceştia şi lăsând Colegiul naţional al ziariştilor ca să precizeze înda¬toririle profesionale în toate amănuntele lor, noul regim al presei astfel constituit era potrivit să se ocupe şi de reglementarea îndatoririlor faţă de Stat şi societate, care ajută profesiunea de ziarist, dar trebue să reglementeze şi răspunderile profesionale.
Abuzurile şi greşelile săvârşite altădată printr-o libertate lipsită de drepturi pentru ziarist, au dus la procese de presă înaintea instanţelor ordinare şi a Curţilor cu Juri, din care, chiar dacă profesioniştii presei ieşeau achitaţi, de multe ori presa rămânea condamnată.
Apărarea prestigiului moral al presei, garanţia respectului cuvenit oricărui om în faţa presei ca şi garanţia respectului ziaristului în exerciţiul profe¬siunii sale, cer un sistem legal, simplu şi precis, pen¬tru judecarea infracţiunilor de presă, ca şi judeca¬rea recursurilor disciplinare îndreptate împotriva hotărîrilor date de Consiliul disciplinar.
O lege pentru accelerarea acestor judecăţi stabi¬leşte că cercetarea şi judecarea infracţiunilor de presă se face după procedura delictelor flagrante, asigurându-se astfel rapiditatea judecării pentru orice fel de delict de presă, urmându-se scurt orice fel de atmosferă în jurul delictelor de presă, de natură să lezeze şi prestigiul presei şi libertatea mo¬rală a cetăţenilor sau instituţiilor.
Urmărind asigurarea demnităţii şi libertăţii zia¬ristului, cel trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de presă, nu poate fi arestat pre¬ventiv; el are de asemenea dreptul să fie asistat de avocat în toate fazele instrucţiei judiciare, asigu¬rând astfel — prin derogare de la legile de proce¬dură în vigoare şi ca un complement la rapiditatea aspră a judecăţii — certitudinea dreptului de apă¬rare, cu cele mai mari garanţii, de care nu se bu¬cură nimeni în faţa legilor.
Aceleaşi drepturi de judecată rapidă, cu precă¬dere se respectă şi în judecarea recursurilor făcute de ziarişti, împotriva hotărîrilor disciplinare ale consiliului disciplinar profesional, instituit odată cu Colegiul ziariştilor.
La statut legal de drepturi, statut legal de înda¬toriri.
La măsuri de ridicare, de garantare şi de ocrotire legală a profesiunii de ziarist, a salariilor şi a ridi¬cării prestigiului Colegiului ziariştilor, trebue să corespundă, natural, un sistem legal, care să dea profesionistului un minimum de răspunderi, iar Co¬legiului ziariştilor şi consiliului său de disciplină îndatorirea de a veghea la îndeplinirea obligaţiilor profesionale şi la respectul onoarei şi dreptului tuturor cetăţenilor, după cum Statul şi cetăţenii ve¬ghează la onoarea şi drepturile ziariştilor.
Aceste legi nu sunt decât o sinteză a unor vechi aspiraţiuni ale ziariştilor şi ale presei.
La întocmirea principiilor acestor legi, pe care regimul D-voastră, Domnule Mareşal, le-a făgăduit presei şi ţării, am ţinut seama de aspiraţiile, inte¬resele şi sfaturile tuturor: ale patronilor, ale zia¬riştilor profesionişti, ale asociaţiilor de Presă.
Acestea din urmă au dat un exemplu desăvârşit, primind voluntar propria lor sacrificare în scopul creierii unui organ unitar şi de mare prestigiu, Co¬legiul Naţional al Ziariştilor.
Legi de principii largi, lăsând presei libertatea de a-şi forma singură structura, de a selecţiona sin¬gură membrii, de a-şi organiza singură profesio¬niştii, de a-şi apăra singură drepturile şi intere-sele, dar şi de a le îngrădi, legile ce vă supun sunt cele dintâi aşezări, pe baze naţionale, ale organi¬zării presei în taxa noastră, legi sociale, menite sa asigure ziariştilor independenţa lor morală, sigu¬ranţa materială, a lor şi a familiilor lor, precum şi garanţia răspunderilor profesionale, de respectarea căreia depinde prestigiul profesiunii însăşi şi al Colegiului ce am întemeiat.
De aceea, în conformitate cu dispoziţiunile decretelor-legi Nr. 3.052 din 5 Septembrie 1940 şi Nr. 3.072 din 7 Septembrie 1940, am onoare a vă supune spre semnare, decretul legii generale pentru re¬forma regimului presei şi profesiunii de ziarist, cuprinzând:
1. Decret-lege pentru exercitarea profesiunii de ziarist şi înfiinţarea Colegiului Ziariştilor din Ro¬mânia.
2. Decret-lege pentru fixarea salariilor minimale ale ziariştilor profesionişti.
3. Decret-lege pentru înfiinţarea Casei de Pen¬siuni a Ziariştilor şi reorganizarea regimului pen-siilor pentru ziarişti.
4. Decret-lege privitor la accelerarea judecării infracţiunilor de presă şi la judecarea recursurilor împotriva hotărârilor disciplinare ale ziariştilor.

CODUL PRESEI
LEGEA GENERALĂ PENTRU REFORMA REGIMULUI PRESEI ŞI PROFESIUNII DE ZIARIST:
- DECRET-LEGE PENTRU EXERCITAREA PROFESIUNII DE ZIARIST ŞI ÎNFIINŢAREA COLEGIULUI ZIARIŞTILOR DIN ROMÂNIA
- DECRET-LEGE PENTRU FIXAREA SLARIILOR MINIMALE ALE ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI
- DECRET-LEGE PENTRU ÎNFIINŢAREA CASEI DE PENSII A ZIARIŞTILOR ŞI REORGANIZAREA PENSIILOR PENTRU ZIARIŞTI
- DECRET-LEGE PRIVITOR LA ACCELERAREA JUDECĂRII ACŢIUNILOR DE PRESĂ ŞI LA JUDECAREA RECURSURILOR ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRILOR CONSILIULUI DISCIPLINAR AL ZIARIŞTILOR

:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
LEGEA GENERALĂ PENTRU REFORMA REGIMULUI PRESEI ŞI PROFESIUNII DE ZIARIST

„ANTONESCU MAREŞAL AL ROMÂNIEI
şi
CONDUCĂTORUL STATULUI”
În baza dispoziţiunilor decretelor-legi Nr. 3.052 din 5 Septembrie şi Nr. 3.072 din 7 Septembrie 1940,
Asupra raportului d-lui Vicepreşedinte al Consi¬liului de Miniştri şi Ministrul Propagandei Naţio¬nale cu Nr. 353.025 din 12 Mai 1944,
Am decretat si decretăm:
Art. unic. — Profesiunea de ziarist şi exerciţiul ei, organizarea profesională prin Colegiul Naţional al Ziariştilor, regimul legal al salariilor şi al con¬tractelor de muncă pentru ziarişti, dreptul de pen¬siune şi Casa de pensii a ziariştilor, regimul infrac¬ţiunilor de presă şi diciplinare pentru ziarişti vor fi reglementate de următoarele legi:
1. Decret-lege pentru exercitarea profesiunii de ziarist şi înfiinţarea Colegiului ziariştilor din Ro¬mânia.
2. Decret-lege pentru fixarea salariilor minimale ale ziariştilor profesionişti.
3. Decret-lege pentru înfiinţarea Casei de pensii a ziariştilor şi reorganizarea regimului pensiilor pentru ziarişti.
4. Decret-lege privitor la accelerarea judecării infracţiunilor de presă şi la judecarea recursurilor împotriva hotărîrilor Consiliului disciplinar al zia¬riştilor.
Dat în Bucureşti la 12 Mai 1944.
ANTONESCU
Mareşal al României
şi Conducătorul Statului
Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri
şi Ministrul propagandei naţionale,
Mihai A. Antonescu.

...........................................................

DECRET - LEGE PENTRU EXERCITAREA PROFESIUNII DE ZIARIST ŞI ÎNFIINŢAREA COLEGIULUI ZIARIŞTILOR DIN ROMÂNIA

LEGEA Nr. 271
DECRET-LEGE
PENTRU EXERCITAREA PROFESIUNII DE
ZIARIST ŞI ÎNFIINŢAREA COLEGIULUI
ZIARIŞTILOR DIN ROMÂNIA
Art. 1. — Pot exercita profesiunea de ziarist numai acei care au obţinut calificarea profesională ca ziarist stagiar sau definitiv din partea Colegiului Ziariştilor din România.
Colegiul Ziariştilor din România nu va putea acorda calificarea profesională de ziarist decât ace¬lora care pe lângă capacitatea profesională nece¬sară prezintă o licenţă universitară sau un titlu academic echivalent şi diploma de pregătire şi spe¬cializare profesională într-un institut ştiinţific.
Pentru ziariştii profesionişti exercitând efectiv profesiunea de cel puţin un an la data promulgării acestei legi, se va putea acorda calificarea profe¬sională de ziarist stagiar sau definitiv, respectându-se drepturile câştigate, prin derogare de la condiţiunea de studii mai sus prevăzută
Nu pot obţine calificarea profesională acei care nu sunt cetăţeni români, nu au satisfăcut legea recrutării sau au suferit vreo condamnare din cele prevăzute de art. 139 cod. funcţionarilor publici.
Art. 2. — Nimeni, nu are voie să se intituleze zia¬rist dacă nu se încadrează în prezenta lege.
Art. 3. — Se consideră ziarist profesionist acel care participă la elaborarea unui ziar, în calitate de director, subdirector, şef redactor, secretar general de redacţie, secretar de redacţie, redactor, reporter şi corector sau funcţiuni efective de presă în Minis¬terul Propagandei Naţionale, la Soc. de Radio-difuziune şi Agenţia Rador.
Art. 4. — E incompatibilitate între profesiunea de ziarist şi calitatea de:
Membru al Corpului judecătoresc.
Membru al Corpului ofiţerilor şi subofiţerilor.
Membru al Consiliului legislativ.
Membru al Curţii de Conturi.
Membru al Curţilor Administrative.
Membru al Corpului eclesiastic, şi
Membru al Corpului funcţionarilor din cadrele a administrative.
Fac excepţie funcţionarii administrativi din ser¬viciile de presă interne şi propagandă internă, cu condiţiunea ca aceştia să continue a îndeplini o acti¬vitate efectivă de presă în serviciul Statului, sau na¬tura funcţiunii lor să nu le interzică de a-şi conti¬nua efectiv scrisul zilnic în presă.
Art. 5. — Exerciţiul profesiunii de ziarist se sus¬pendă :
a) Prin efectul unei incompatibilităţi, în confor¬mitate cu dispoziţiunile art. 4;
h) Prin efectul unei decizii disciplinare rămasă definitivă, dată în conformitate cu prevederile aces¬tei legi.
Art. 6. — Se înfiinţează prin prezenta lege Cole¬giul Ziariştilor din România, persoană juridică de drept public, cu sediul în Bucureşti;
Colegiul Ziariştilor din România apără onoarea profesională, asigură exerciţiul profesiunii de zia¬rist şi interesele profesionale ale ziariştilor.
Art. 7. — Direcţia Presei din Ministerul Propa¬gandei Naţionale va întocmi, în termen de 60 zile de la data promulgării prezentei legi, după propu¬nerea asociaţiilor profesionale de ziarişti din Ca¬pitală şi provincie, un tablou de ziariştii profesio¬nişti definitivi care vor fi membri fondatori ai Co¬legiului ziariştilor din România şi un tablou de zia¬riştii stagiari.
Aceste tablouri vor fi publicate în Monitorul Oficial.
Art. 8. — Cei ce se vor socoti lezaţi în drepturile lor, prin respingerea de la înscriere, se vor putea adresa consiliului de conducere, prevăzut de art. 11, în termen de 30 zile de la data publicării tablou¬rilor în Monitorul Oficial.
Consiliul de conducere va cerceta aceste cereri şi se va pronunţa motivat.
În caz de admitere a cererii, ziaristul profesio¬nist va fi propus Direcţiei Presei din Ministerul Propagandei Naţionale, spre a fi înscris în tabloul noilor ziarişti profesionişti admişi, care se va pu¬blica odată pe an.
Deciziile consiliului de conducere se dau cu drept de apel la adunarea generală a Colegiului.
Termenul de apel este de 30 zile de la comunica¬rea deciziei. Apelul va fi motivat înlăuntrul acelu¬iaşi termen şi înregistrat la cancelaria Colegiului.
Adunarea generală a Colegiului va judeca chiar în lipsa apelantului.
În caz de admitere cu majoritate de 2/3 a apelu¬lui, se vor aplica dispoziţiunile alin. 3 din acest ar¬ticol.
Art. 9. — Organele Colegiului Ziariştilor din Ro¬mânia sunt:
a) Adunarea generală;
b) Consiliul de conducere;
c) Consiliul de disciplină.
Art. 10. — Consiliul de conducere va fi ales de adunarea generală.
Art. 11. —Consiliul de conducere se constitue provizoriu până la data adunării generale din 15 membri şi anume:
Preşedintele Sindicatului Ziariştilor din Bucu¬reşti, ca preşedinte.
Trei delegaţi ai Sindicatului Ziariştilor din Bu¬cureşti.
Doi delegaţi ai Uniunii Ziariştilor profesionişti din Bucureşti.
Doi delegaţi ai Asociaţiei Generale a Presei Ro¬mâne.
Un delegat al Casei Generale de Pensii a Ziariş¬tilor.
Patru reprezentanţi ai Asociaţiilor regionale de presă din provincie.
Directorul Presei din Ministerul Propagandei Naţionale.
Un reprezentant al directorilor de ziare din Bu¬cureşti, profesionist, cu o vechime de 10 ani în presă.
Acest consiliu de conducere provizoriu va în¬tocmi toate lucrările pregătitoare şi de organizare, până la alegerea consiliului de conducere definitiv.
Ministerul Propagandei va îngriji ca în termen de 15 zile de la publicarea prezentei legi, persoanele de mai sus să fie desemnate şi să constate calitatea
lor şi constituirea consiliului provizoriu de condu¬cere.
Art. 12. — Consiliul de conducere provizoriu va desemna o comisiune de cinci persoane, care va ela¬bora proiectul de statut al Colegiului Ziariştilor din România.
Art. 13. — Proiectul de statut va fi supus discu¬ţiei şi aprobării adunării generale.
Art. 14. — Statutul va fixa în amănunt normele pentru recrutarea şi calificarea profesională a zia¬riştilor, prevăzute de prezenta lege.
Va stabili condiţiile de admitere în colegiu, cursu¬rile şi practica profesională ce vor fi îndeplinite pentru admiterea în Colegiu, ca stagiari sau defi¬nitivi, de către ziarişti, precum şi modul cum va fi organizată Secţiunea de Presă a Institutului de Cer¬cetări Int. şi Ştiinţe Politice, învestit cu dreptul de a acorda diplomele de pregătire şi specializare pro¬fesională prevăzute de art. 1 al acestei legi.
Va preciza regimul legal general al raporturilor dintre întreprinderile de ziare şi ziariştii profesio¬nişti.
Art. 15. — Statutul va fi supus şi votat de aduna¬rea generală, apoi prezentat aprobării Ministrului Propagandei Naţionale.
Modificările aduse de ministru sunt obligatorii.
Statutul astfel aprobat, va fi publicat în Monito¬rul Oficial.
Aceeaşi adunare generală va proceda totodată la alegerea primului consiliu de conducere, care va avea un preşedinte, doi vicepreşedinţi, un secretar general, doi secretari şi patru membri.
Directorul Presei din Ministerul Propagandei este membru de drept, exercitând aceleaşi drepturi ca şi cei aleşi. De asemenea se vor alege 3 censori şi 3 membri supleanţi.
Art. 16. — Colegiul Ziariştilor din România, Va putea înfiinţa, după nevoie, secţiuni regionale în oraşele capitale de provincii sau în centre provin¬ciale de o însemnătate deosebită.
Ele vor funcţiona după regulele fixate în statu¬tul de organizare al Colegiului Ziariştilor din Ro¬mânia.
Art. 17. — Se înfiinţează în cadrul Colegiului Ziariştilor din România, un consiliu de disciplină, alcătuit după cum urmează:
a) Primul-preşedinte al Curţii de Apel din Bu¬cureşti, ca preşedinte;
b) Doi consilieri ai Curţii de Apel din Bucu¬reşti, si
c) Doi ziarişti profesionişti, traşi la sorţi de că¬tre preşedintele consiliului de disciplină, cu ocazia fixării termenelor de judecată, pentru fiecare caz, dintr-un tablou de 12 ziarişti cu activitate profe¬sională de 15 ani.
Adunarea generală desemnează prin vot şi în¬tocmeşte tabloul celor 12 ziarişti întrunind aceste condiţii.
Art. 18. — Membrii magistraţi ai consiliului de disciplină, se numesc prin decizie ministerială pe termen de un an, de Ministerul Propagandei Na¬ţionale, la propunerea Ministrului Justiţiei.
Art. 19. — Funcţiunea de secretar al consiliului de disciplină, va fi îndeplinită de un grefier al Curţii de Apel din Bucureşti, numit prin aceeaşi decizie.
Art. 20. — Consiliul de disciplină judecă abate¬rile disciplinare, săvârşite de ziarişti, în legătură cu activitatea lor profesională şi prin care s-ar aduce o atingere rolului şi prestigiului presei, onoarei profesionale, sau intereselor naţionale şi ale Cole¬giului.
Art. 21. — Constitue o abatere disciplinară fap¬tele prevăzute şi pedepsite de art. 574, 575, 576 şi 577 din codul penal, dacă sunt săvârşite de un ziarist profesionist.
Art. 22. — Pentru abaterile disciplinare de orice natură, Consiliul de disciplină va putea aplica una din următoarele sancţiuni:
a) Avertismentul;
b) Interzicerea exerciţiului profesiunii pe timp limitat de la o lună la un an;
c) Excluderea definitivă din exerciţiul profesiu¬nii.
Repetarea abaterilor disciplinare de către acelaşi ziarist, constitue o circumstanţă agravantă în apli¬carea pedepselor.
Dacă împotriva unui ziarist profesionist s-a des¬chis acţiune publică, urmată de arestare preventivă, Ministerul public va fi obligat să încunoştiinteze Co¬legiul Ziariştilor din România, care va cere Con¬siliului de disciplină suspendarea ziaristului din exerciţiul profesiunii până la judecarea definitivă a acţiunii publice.
Art. 23. — Dacă împotriva unui ziarist profesio¬nist a rămas definitivă o sentinţă condamnatoare pentru delicte de drept comun infamante sau crimă, Ministerul public, va fi obligat să încunoştiinteze Colegiul Ziariştilor din România, care va cere Con¬siliului de disciplină judecarea şi sancţionarea vi¬novatului cu pedeapsa prevăzută de art. 22, alin. c.
Dacă împotriva unui ziarist profesionist a rămas definitivă o sentinţă condamnatoare pentru infrac¬ţiune de presă prevăzută de legile în vigoare, Minis¬terul public va fi obligat să încunoştiinteze Colegiul Ziariştilor din România care va cere Consiliului de disciplină, judecarea şi sancţionarea vinovatului.
Art. 24. — Achitarea ziaristului pentru o infrac¬ţiune de presă de către instanţele judecătoreşti, nu stinge acţiunea disciplinară.
Art. 25. — Acţiunea disciplinară va fi pusă în mişcare de preşedintele Colegiului Ziariştilor din România, care se va putea sesiza din oficiu sau la cererea persoanelor lezate.
Preşedintele Colegiului sau înlocuitorul său, va numi un membru din Consiliul Colegiului, licenţiat sau doctor în drept cu cel puţin 20 de ani de activi¬tate profesională, sau, în lipsă, dintre membrii Co¬legiului întrunind aceste condiţiuni, care va ancheta învinuirile, şi va aduna probele necesare, în vede¬rea judecării de către Consiliul de disciplină, căruia i le va înainta cu un raport.
Art. 26. — Citarea părţilor se va face prin scri¬soare recomandată, prin retour-recipisă, înmânându-se învinuitului copie de pe plângerea pornită contra sa.
Art. 27. —: Probatoriile de apărare sau în acuzare se vor putea face şi înaintea Consiliului de disci¬plină, în condiţiile de formă şi fond, prevăzute de Codul funcţionarilor publici.
Art. 28. — Cel trimis în judecată disciplinară, se va putea apăra personal sau prin avocat.
Art. 29. — Consiliul de disciplină hotărăşte cu majoritate de voturi.
Art. 30. — Hotărîrile date de Consiliul de disci¬plină vor fi motivate.
Art. 31. — Împotriva acestei hotărîri, cel inte¬resat are deschisă calea recursului, care se va face în termen de 15 zile libere de la comunicarea hotă¬rârii, respectându-se celelalte condiţiuni de formă şi fond, prevăzute de legea organică a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Art. 32. — Recursul se judecă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia IV.
Art. 33. — Prin infracţiuni de presă se socotesc acelea definite de art. 181, alin. 1, din codul penal, de doctrina unanim admisă şi de jurisprudenţa sta¬bilă.
Art. 34. — Acela care îşi atribuie, se intitulează, sau întrebuinţează titlul sau calitatea de ziarist, fără să le aibă în conformitate cu prevederile legi¬lor de presă şi practică ilegal profesiunea de ziarist, comite delictul de uzurpare de titlu, conform art. 415 din codul penal şi se pedepseşte cu închisoare corecţională de la 3 luni la un an şi amendă dela 20.000—50.000 lei.
Art. 35. — Statul dotează Colegiului Ziariştilor din România şi Colegiul este autorizat să primească un fond iniţial de 50 milioane lei, care se va depune la Cassa de Economii la dispoziţia Colegiului la pu¬blicarea acestei legi.
Art. 36. — Patrimoniul asociaţiilor sindicatelor şi grupărilor de ziarişti profesionişti ori unde ar exista, trece asupra Casei de pensiuni a ziariştilor, urmând a fi administrat de către Casa Naţională a Asigurărilor Sociale până la organizarea Casei de pensii a ziariştilor.
Aceste asociaţii, sindicate şi grupări de ziarişti, ori unde ar activa şi oricare ar fi scopul lor, se di¬zolvă pe data publicării în Monitorul Oficial a Statutului Colegiului Ziariştilor din România.
Art. 37. — Toate dispoziţiunile legilor şi regula¬mentelor în vigoare, contrare prevederilor prezentei legi, sunt şi rămân abrogate.

f_350_200_16777215_00_images_legea_presei_3.jpg

 

DECRET – LEGE PRIVITOR LA ACCELERAREA JUDECĂRII INFRACŢIUNILOR DE PRESĂ ŞI LA JUDECAREA RECURSURILOR ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRILOR CONSILIULUI DISCIPLINAR AL ZIARIŞTILOR

LEGEA Nr. 274
DECRET-LEGE
PRIVITOR LA ACCELERAREA JUDECĂRII
INFRACŢIUNILOR DE PRESĂ ŞI LA JUDECAREA
RECURSURILOR ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRILOR
CONSILIULUI DISCIPLINAR AL ZIARIŞTILOR
Art. 1. — Pentru cercetarea şi judecarea infrac¬ţiunilor de presă, se aplică procedura delictelor fla¬grante, prevăzută în codul de procedură penală în vigoare.
Art. 2. — Cel trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de presă nu poate fi arestat pre¬ventiv.
Art. 3. — Ziaristul, membru al Colegiului ziariş¬tilor din România, are dreptul să fie asistat de avo¬cat în toate fazele instrucţiei judiciare, prin dero¬gare de la orice dispoziţiuni contrare ale codului de procedură penală, codului justiţiei militare sau ale legilor speciale.
Art. 4. — Recursurile împotriva hotărîrilor date de Consiliul de disciplină al Colegiului ziariştilor se judecă de Înalta Curte de Casaţie, secţia IV.
Recursurile se introduc în termen de cincisprezece zile libere de la comunicarea hotărîrii disciplinare, cu respectul tuturor celorlalte condiţiuni de fond şi de formă, prevăzute de legea organică a înaltei Curţi de Casaţie şi se judecă cu precădere.
Art. 5. — Orice dispoziţiuni din legi ori regula¬mente, contrare prevederilor prezentei legi, sunt şi rămân abrogate.

DECRET –LEGE PENTRU FIXAREA SALARIILOR MINIMALE ALE ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI

LEGEA Nr. 272
DECRET-LEGE
PENTRU FIXAREA SALARIILOR MINIMALE ALE ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI
Art. 1. — Proprietarii de ziare sunt obligaţi să plătească ziariştilor profesionişti, aflaţi în serviciul ziarelor lor, salariile minimale înscrise în prezenta lege.
Art. 2.— Prin ziar se înţelege orice publicaţie periodică, apărând în fiecare zi, cu scopul de a răs-pândi idei şi informaţiuni, cu ajutorul mijloacelor tipografice şi foto-zincografice de multiplicare.
Sunt asimilate cu ziarele în sensul acestei defi¬niţii, jurnalele vorbite ale Soc. de Radiodifuziune, buletinele zilnice de ştiri ale Agenţiei Rador, pre¬cum şi funcţiunile de presă propriu zise din Mi¬nisterul Propagandei Naţionale.
Art. 3. — Ziaristul stagiar are dreptul la sala¬riul minimal după o activitate de maximum 2 ani de practică în presa, declarată de directorul sau proprietarul ziarelor la care a lucrat şi constatată de Consiliul Colegiului Ziariştilor din România, la cererea celui interesat.
Devine ziarist stagiar candidatul admis de Co¬legiul Ziariştilor din România, pentru practica în redacţia unui ziar, după ce a îndeplinit aceasta practică în redacţia unui ziar, după ce a îndeplinit această practică şi a obţinut calificarea profesio¬nală de ziarist din partea acestui Colegiu.
Un ziarist nu poate face practică în redacţia unui ziar mai mult de doi ani.
În cazul când candidatul nu va putea obţine ca¬lificarea profesională de ziarist stagiar în acest ter¬men, el pierde posibilitatea de a mai fi calificat ziarist.
Ziaristul stagiar e obligat să ceară calificarea sa ca ziarist definitiv după un stagiu obligatoriu de doi ani ca ziarist stagiar.
Constatarea îndeplinirii stagiului se va face pe baza declaraţiei proprietarului sau directorului zia¬rului, de către Colegiul Ziariştilor din România, care va verifica îndeplinirea stagiului cu statele de salariu ale ziarului, vizate de organele fiscului.
Art. 4. — Ziaristul profesionist nu poate face parte din personalul redacţional a două ziare, decât în calitate de colaborator la unul din ele şi numai cu consimţimântul ambelor ziare, dat de proprie¬tarii sau directorii lor.
Art. 5. — Persoanele care publică ocazional arti¬cole sau cronici de specialitate, fără a avea efectiv ore de lucru în redacţie, sunt consideraţi colabo¬ratori.
Colaboratorii nu beneficiază de dispoziţiunile prezentei legi.
Art. 6. — Ziariştii profesionişti stagiari, înde¬plinind funcţiunea de reporter sau corector, vor primi un salariu minimal de 15.000 lei lunar.
Ziariştii definitivi, cu funcţiuni de reporter, aju¬tori de secretar de redacţie şi şef corector, vor primi un salariu minimal de 20.000 lei lunar.
Ziariştii definitivi cu funcţiunea de redactor, până la 10 ani vechime, vor primi un salariu mi-nimal de 25.000 lei lunar.
Ziariştii definitivi, cu funcţiunea de redactor, cu vechime peste 10 ani în presă, vor primi un salariu minimal de 30.000 lei lunar.
Ziariştii definitivi care îndeplinesc funcţiunea de secretar de redacţie, vor primi un salariu minimal de 30.000 lei lunar.
Secretarii de redacţie cu o vechime de cel puţin 5 ani în secretariat, vor primi un salariu minimal de 35.000 lei lunar, iar acei cu o vechime de cel pu¬ţin 10 ani în secretariat, vor primi un salariu mi¬nimal de 40.000 lei lunar.
Secretarul general de redacţie sau primul redac¬tor, vor primi un salariu minimal de 50.000 lei lunar.
Ziariştii definitivi, angajaţi în redacţiile, publi¬caţiilor periodice, au dreptul la jumătate din sala¬riul minimal, stabilit pentru categoria de salarizare din care fac parte.
Secretarii de redacţie ai acestor publicaţiuni au dreptul la 75 la sută din salariul minimal al cate¬goriei corespunzătoare.
Numai pe durata războiului şi în termen de şase luni de la încheierea păcii, Ministerul Propagandei, la cererea motivată a adunării generale a Colegiu¬lui Ziariştilor din România, va putea modifica pla¬fonul salariilor mai sus prevăzute. Decizia va fi publicată în Monitorul Oficial şi va avea putere obligatorie de la data publicării.
Modificările plafonului salariilor, după termenul prevăzut în alineatul precedent, nu se vor putea face decât prin lege.
Art. 7. — Promovările ziariştilor definitivi în cadrul ierarhiei ziariştilor, dintr-o funcţiune în-treită, se fac pe bază de aptitudini, capacitate şi randament, de către direcţiunea ziarului.
Art, 8. — Vechimea în profesiune se stabileşte prin atestarea Casei de Retrageri şi Pensiuni a Ziariştilor, pe baza statelor de salariu.
Nu vor fi considerate ca elemente probatorii sta¬tele de personal care nu sunt întovărăşite de do¬vada sau viza plăţii impozitului pe salarii respectiv.
Art. 9. — Orice ziar, în orice condiţiuni ar apare, obligat să aibă cel puţin 2/3 din personalul său re¬dacţional format din ziarişti profesionişti, angajaţi permanent şi salariaţi în condiţiunile acestui de¬cret-lege.
Ziariştii profesionişti care colaborează în mod ocazional, având angajament permanent în altă re¬dacţie, nu intră în cadrul acestor 2/3, prevăzute în alineatul precedent.
Adunarea generală a Colegiului Ziariştilor va stabili date de la care totalitatea personalului trebue să se conforme prezentei legi.
Art. 10. — Toţi ziariştii profesionişti, aflaţi pe statele de salarii — într-una din categoriile prevă¬zute de prezentul decret-lege — sunt consideraţi ca având drepturi câştigate asupra salariilor minimale mai sus prevăzute dacă întrunesc condiţiile legale ale noului regim al presei.
Proba calităţii de ziarist profesionist se va face prin prezentarea la cererea Ministerului Propagan¬dei Naţionale a statelor de plată, la data de 1 Ia¬nuarie 1944, vizate de Administraţia financiară.
În toate cazurile se va observa aplicarea decretului-lege pentru organizarea muncii în timp de război.
Art. 11. — Pentru aplanarea tuturor litigiilor privitoare la contracte, angajamente, drepturi şi sa¬larii, derivând din dispoziţiunile prezentei legi şi a oricăror conflicte privind raporturile de muncă, se înfiinţează pe lângă Ministerul Propagandei Naţio¬nale o comisiune de arbitraj, formată din doi zia¬rişti profesionişti din Bucureşti, licenţiaţi în drept, doi reprezentanţi ai proprietarilor de ziare, directo¬rul Presei şi directorul Contenciosului din Ministe¬rul Propagandei, care va funcţiona sub preşedinţia unui preşedinte de secţie al Curţii de Apel din Bu¬cureşti, desemnat de Ministerul Justiţiei şi Minis¬terul Propagandei Naţionale.
Reprezentanţii proprietarilor de ziare vor fi de¬semnaţi de Consiliul Colegiului Ziariştilor, dintre ziariştii profesionişti licenţiaţi în drept.
Reprezentanţii proprietarilor de ziare vor fi de¬semnaţi de reuniunea comună a delegaţilor proprie¬tarilor de ziare, dintre administratorii delegaţi sau directorii administrativi ai întreprinderilor, după o prealabilă convocare, efectuată din iniţiativa unuia dintre proprietarii de ziare, sau, în lipsa acestuia, de Ministerul Propagandei Naţionale.
Susnumitele desemnări vor fi făcute într-un ter¬men de 30 zile de la promulgarea legii pentru exeircitarea profesiunii de ziarist şi înfiinţarea Colegiu¬lui Ziariştilor din România.
Delegaţiunile membrilor comisiei şi supleanţilor se reînoiese în fiecare an.
Funcţiunea de grefier va fi îndeplinită de un gre¬fier de la Curtea, de Apel din Bucureşti, desemnat în aceleaşi condiţiuni ca şi preşedintele, care va înde¬plini şi formele de procedură.
Pe lângă reprezentanţii susmenţionaţi, se vor de¬semna şi supleanţii necesari.
Litigiile în curs de judecată în faţa instanţelor de drept comun nu intră în prevederile prezentei legi.
Art. 12. — Comisiunea de arbitraj judecă în pri¬mă şi ultimă instanţă, conform normelor dreptului comun, cu citarea părţilor prin scrisoare recoman¬dată, cu retour-recipisă.
Deciziile comisiunii sunt definitive şi executorii.
Ele nu pot fi atacate pe altă cale decât aceea a recursului în casare, înaintea înaltei Curţi de Ca-saţie, secţia IV, pentru motivele prevăzute în legea de organizare a înaltei Curţi.
Recursul se va introduce în termen de 30 zile li¬bere de la comunicarea deciziunii.
Executarea deriziunilor se va face conform dispoziţiunilor codului de procedură civilă.
Art. 13. — Nerespectarea dispoziţiunilor din art. 1 se vor pedepsi cu amendă dela 100.000 lei la 1.000.000 lei, în favoarea Casei de Pensiuni a Zia¬riştilor.
Contravenţiile vor fi constatate prin organele Casei Sociale, prin procese-verbale, care fac proba până la înscrierea în fals.
Procesele-verbale sunt definitive şi constitue ti¬tlul executor pe baza căruia se face urmărirea; ele pot să fie atacate numai cu recurs la tribunalul res¬pectiv, care nu poate să acorde suspendarea exe¬cutării.
Art. 14. — Orice dispoziţiuni din legi sau regula¬mente contrarii acestui decret-lege sunt şi rămân abrogate.

DECRET-LEGE PENTRU ÎNFIINŢAREA CASEI DE PENSII A ZIARIŞTILOR ŞI ORGANIZAREA REGIMULUI PENSIILOR PENTRU ZIARIŞTI

LEGEA Nr. 273
DECRET-LEGE
PENTRU ÎNFIINŢAREA CASEI DE PENSII A ZIARIŞTILOR ŞI REORGANIZAREA REGIMULUI PENSIILOR PENTRU.ZIARIŞTI
CAPITOLUL I
DENUMIREA, SCOPUL, PARTICIPAREA
Art. 1. — Casa de Retrageri şi Pensiuni a Zia¬riştilor, înfiinţată prin legea din 7 Iulie 1930, mo-dificată prin legea din 20 Aprilie 1936, se reorga¬nizează, potrivit dispoziţiunilor prezentei legi şi se va numi „Casa de Pensii a Ziariştilor”.
Art. 2. — Casa de Pensii a Ziariştilor este per¬soană juridică de drept public, cu sediul în Bucu-reşti, la Casa Naţională a Asigurărilor Sociale.
Scopul acestei Case este de a servi membrilor săi şi urmaşilor acestora pensii şi ajutoare.
Art. 3. — Participarea la Casa de Pensii a Zia¬riştilor, este obligatorie pentru toţi ziariştii mem¬bri ai Colegiului Ziariştilor din România.
Art. 4. — Înscrierea ziariştilor ca membri ai Ca¬sei, se face prin decizia consiliilor de administra-ţie, pe baza încunoştiinţării obligatorii, făcută de Colegiul Ziariştilor din România sau pe baza ce-rerii ziaristului profesionist.
CAPITOLUL II
FONDUL CASEI DE PENSII A ZIARIŞTILOR
Art. 5. — Fondul Casei de Pensii a Ziariştilor se compune din:
a) O cotizaţie lunară de 10% din salariu, plătită în părţi egale de ziarist şi de proprietar;
b) O taxă de 2 lei asupra fiecărei publicaţii pe¬riodice de orice fel, inclusiv cotidianele ce se im¬portă.
Această taxă se va percepe sub forma unui tim¬bru denumit „Timbrul Ziariştilor”;
c) O taxă de 0,50 lei de fiecare kilogram de hârtie produsă în ţară, destinată tipăririi ziarelor şi pu¬blicaţiilor periodice de orice fel, precum şi a cărţi¬lor, cu excepţia cărţilor şcolare;
d) O taxă de 0,50 lei de fiecare kilogram de hâr¬tie importată, indiferent de destinaţia ei;
e) O taxă de 50 lei anual, asupra fiecărui abona¬ment la Societatea de Radio-difuziune şi care se va plăti de această societate;
f) Contribuţia Statului;
g) Toate veniturile fondurilor asociaţiilor, sindi¬catelor şi grupărilor de ziarişti, după trecerea pa¬trimoniilor acestora în patrimoniul Casei de Pensii a ziariştilor;
h) Diverse subvenţii, donaţii şi legate;
i) Amenzi, dobânzi şi venituri întâmplătoare;
j) Veniturile fondului Casei de Pensii a Zia¬riştilor.
CAPITOLUL III
URMĂRIREA ŞI ÎNCASAREA VENITURILOR
Art. 6. — Cotizaţia, prevăzută de ari 5, alin. a, se urmăreşte şi se încasează de Casa de Pensii a Ziariştilor, prin organele Casei Naţionale a Asigu¬rărilor Sociale din localitate.
În acest scop, proprietarii de ziaret vor reţine lu¬nar, pe statul de salariu, întocmit în dublu exem¬plar, cota de 5% datorată de ziarist, la care vor adăuga cota de 5% datorată de ziare.
Această cotizaţie va fi vărsată în primele zile ale lunii următoare Casei sau organelor de urmărire, care va viza exemplarul de stat rămas ziarului, eli¬berând chitanţe de primire din registrul cu matcă, iar al doilea exemplar se va păstra de Casă.
Cotizaţiile se plătesc pentru luna întreagă chiar dacă ziaristul nu a lucrat complet o lună.
Art. 7. — Organele de inspecţie şi control ale Ca¬sei de Pensii a Ziariştilor, au dreptul să ceară pro¬prietarilor înfăţişarea statelor de salarii ale zia¬riştilor, pentru a controla dacă drepturile Casei sunt respectate.
Art. 8. — Timbrul ziariştilor prevăzut de art. 5, alin. b, este în sarcina celui ce importă publicaţiile.
Timbrul ziariştilor trebue aplicat odată cu timbrul prevăzut de legea pentru înfiinţarea şi organizarea Casei Scriitorilor, imediat după importul publicaţiilor, chiar pe fiecare exemplar im-portat.
Imprimarea şi vânzarea timbrului ziaristic se va face de Casa Naţională a Asigurărilor Sociale.
Cheltuielile cu imprimarea timbrului ziariştilor sunt în sarcina Casei de Pensii a Ziariştilor.
Art. 9. — Taxa de 0,50 lei, prevăzută de art. 5, alin. c, se adaugă la preţul de vânzare al hârtiei, se încasează de Oficiul de vânzare al hârtiei şi se varsă de acesta lunar Casei de Pensii a Ziariştilor, în pri¬mele 15 zile ale lunii următoare încasării.
Art. 10. —- Taxa de 0,50 lei, prevăzută de art. 5, alin. d, se percepe odată cu taxele vamale şi se înca¬sează de organele Ministerului de Finanţe şi se varsă de minister Casei de Pensii a Ziariştilor, în primele 15 zile ale lunii următoare încasării.
Art. 11. — Taxa de 50 lei anual, prevăzută de art. 5, alin. e, se plăteşte de Societatea Română de Radio-difuziune, Casei de Pensii a Ziariştilor, la în¬ceputul anului bugetar.
La această taxă sunt supuse şi abonamentele la radio făcute în cursul anului sau pe intervale mai mici de un an.
Art. 12. — Sumele datorate Casei de Pensii a Ziariştilor, conform art. 5, alin. a, b şi c, se vor ur¬mări întocmai ca şi veniturile şi creanţele publice, prin organele proprii sau organele Casei Naţionale a Asigurărilor Sociale.
Contravenienţii la dispoziţiunile art. 5, se vor pe¬depsi cu o amendă egală cu de o sută de ori suma datorată la prima infracţie şi de cinci sute de ori suma neplătită, în favoarea Casei, în caz de recidivă.
Contravenţiile vor fi constatate în favoarea Casei de Pensii a Ziariştilor de aceleaşi organe, prin procese-verbale, care fac probă până la înscrierea în fals.
Procesele-verbale de contravenţie sunt definitive şi constitue titlul executor pe baza căruia se face urmărirea; ele pot fi atacate numai cu recurs la tri¬bunalul respectiv, care nu poate să acorde suspen¬darea executării.
Titlul executor pentru sumele datorate Casei, conform art. 5, alin. a, îl constitue statul de salariu, rămas Casei, conform art. 6, alin. 3.
Art. 13. — Statul va contribui la fondul de pen¬sii al Casei de Pensii a Ziariştilor, cu suma de lei 50.000.000 anual, care se va înscrie în bugetul Mi¬nisterului de Finanţe şi va fi vărsat în fiecare an, în cursul primei luni a exerciţiului financiar. Suma de 50.000.000 lei pentru exerciţiul 1944/945, se va vărsa în chiar ziua publicării prezentei legi, la Casa de Economii, la dispoziţia Colegiului Naţional al Ziariştilor, pentru fondul de pensii al Casei Cole¬giului.
CAPITOLUL IV
DREPTURILE MEMBRILOR CASEI ŞI URMAŞILOR LOR
Art. 14. — Membrii Casei şi urmaşii lor au drep¬tul la o pensie sau la un ajutor, proporţionale cu sa¬lariul primit şi timpul cât au cotizat.
Art. 15. — Prin urmaşi se înţeleg văduva, copiii legitimi sau legitimaţi minori, iar pe urma ziaristei profesioniste sau pensionare şi copiii săi naturali minori.

CAPITOLUL V
DESCHIDEREA DREPTURILOR LA PENSIE
Art. 16. — Dreptul la pensie se va deschide pen¬tru ziarişti, la împlinirea limitei de vârstă, la îm¬plinirea termenelor legale a vechimei de serviciu şi în caz de invaliditate.
Limita de vârstă este 60 de ani.
Vechimea de serviciu se limitează la 35 ani ser¬viţi în presă, ca ziarist profesionist, calculându-se acest timp în conformitate cu dispoziţiunile art. 19.
Art. 17. — Dreptul la pensie al urmaşilor se des¬chide la data decesului membrului Casei, sau de la data dispariţiei lui, fixată prin hotărîrea de decla¬rarea dispariţiei, rămasă definitivă.
CAPITOLUL VI
CALCULAREA PENSIILOR
Art. 18. — Pensia pentru limita de vârstă şi timp servit se calculează prin media salariilor primite în ultimii cinci ani la care s-au plătit cotizaţiile de 10, în raport cu întreg timpul de cotizare.
Art. 19. — Timpul calculat la pensie este timpul servit în presă la care s-au plătit cotizaţiile de 10% la zi în conformitate cu dispoziţiunile prezentei legi.
În calculul timpului servit, fracţiunile de 6 luni şi mai mari se întregesc la un an, iar cele mai mici nu se consideră.
Durata concediilor intră în calculul timpului servit.
De asemenea, se socoteşte timp util la pensie şi timpul în care ziaristul profesionist a rămas vremel¬nic fără angajament în presă şi a vărsat lunar coti¬zaţia de 10%, calculată asupra ultimului salariu avut, acest timp neputând însă să întreacă doi ani.
Art. 20. — Cuantumul pensiei de mai sus se sta¬bileşte din media salariilor primite în ultimii 5 ani în proporţia următoare:
La 20% pentru 10 ani de cotizare.
La 24% pentru 11 ani de cotizare.
La 28% pentru 12 ani de cotizare.
La 32% pentru 13 ani de cotizare.
La 36°/o pentru 14 ani de cotizare.
La 40% pentru 15 ani de cotizare.
La 44% pentru 16 ani de cotizare.
La 48% pentru 17 ani de cotizare.
La 52% pentru 18 ani de cotizare.
La 56% pentru 19 ani de cotizare.
La 60% pentru 20 ani de cotizare.
La 64% pentru 21 ani de cotizare.
La 68% pentru 22 ani de cotizare.
La 72% pentru 23 ani de cotizare.
La 76% pentru 24 ani de cotizare.
La 80% pentru 25 ani de cotizare.
La 84% pentru 26 ani de cotizare.
La 88% pentru 27 ani de cotizare.
La 92% pentru 28 ani de cotizare.
La 96% pentru 29 ani de cotizare.
La 100% pentru 30 ani de cotizare.

CAPITOLUL VII
PENSIILE DE INVALIDITATE
Art. 21. — Ziaristul profesionist care, după ce a cotizat efectiv cel puţin 10 ani împliniţi, are o inva¬liditate care-1 face inapt de a-şi exercita profesiunea de ziarist va avea dreptul la o pensie de invaliditate calculată în condiţiunile art. 20.
Art. 22. — Invaliditatea se stabileşte de către o comisiune compusă din trei membri şi anume:
a) Administratorul Casei;
b) Un medic desemnat dintre profesorii Facul¬tăţii de Medicină de ministrul sănătăţii;
c) Medicul Casei.
Invaliditatea se va stabili pe baza constatărilor medicale, precum şi prin orice acte care dovedesc cauzele şi împrejurările invalidităţii.
Ziaristul profesionist are dreptul să desemneze medicul său curant ca delegat în comisiune pentru informaţii şi preciziuni, însă numai cu caracter consultativ.
Comisiunea va funcţiona la sediul Casei.
Art. 23. — Dacă un ziarist profesionist va deveni invalid înainte de a avea 10 ani de cotizare efectivă şi va fi pus în retragere ca invalid i se va putea res¬titui întreaga sumă vărsată drept reţineri de 10% sau va avea drept la un ajutor global, care se va sta¬bili ţinând seama de sumele vărsate.
Art. 24. — Dacă invaliditatea provine din timpul şi din cauza împrejurărilor războiului sau în timpul şi din cauza serviciului, şi ea va face pe ziarist im¬propriu exerciţiului profesiunii sale, acesta va avea dreptul la o pensie egală cu ultimul salariu, dacă comisiunea medicală va stabili că gradul de invaliditate este cel puţin de 80% şi dacă ziaristul nu pri¬meşte o pensiune de Stat pentru aceeaşi invalidi¬tate.
Art. 25. — Pensia de invaliditate încetează, dacă cel pensionat dovedeşte capacitatea de muncă.
Acesta va putea solicita reînscrierea în Casă, dacă îşi reia activitatea în presă.
Timpul servit după reînscrierea în Casă, se va adăuga la timpul servit anterior înscrierii la pensie ca invalid.
Art. 26. — Ziaristul pensionar invalid, care va re¬intra în funcţiune şi nu va anunţa de îndată Casa de pensii, pentru a da deciziune de suspendare a plăţii pensiunii, va fi trimis în mod obligatoriu de către Colegiul Ziariştilor din România, la cererea Casei, în faţa comisiunii disciplinare.
Acesta va fi urmărit pentru pensia încasată dela data reintrării în funcţiune, în conformitate cu dispoziţiunile legii pentru perceperea şi urmărirea ve¬niturilor şi creanţelor publice, pe baza deciziei co¬misiei de pensiuni.
CAPITOLUL VIII
PENSIILE URMAŞILOR
Art. 27. — Văduva care a convieţuit cu soţul său, ca membru al Casei, cel puţin trei ani, are dreptul la o pensie din pensia soţului, calculată în raport cu anii de convieţuire, în modul următor:
a) Pentru o convieţuire dela 3—5 ani împliniţi, 50% din pensia cuvenită soţului;
b) Pentru o convieţuire dela 5—10 ani împliniţi; 70% din pensia cuvenită soţului;
c) Pentru o convieţuire dela 10 ani în sus, 90% din pensia cuvenită soţului.
Art. 28. — Văduva pensionarului are dreptul la pensie numai dacă a convieţuit cu soţul său cel puţin 5 ani. Pensia se acordă în aceleaşi proporţii ca şi în cazurile prevăzute de articolul precedent.
Art. 29. — Văduva recăsătorită pierde dreptul la pensie.
Art. 30. Pensia copiilor minori ai ziaristului pro¬fesionist sau ai ziaristului pensionar decedat, se sta¬bileşte în raport cu numărul lor la următoarele pro¬cente din pensia cuvenită autorului: un copil 25%, 2 copii 40°/o iar 3 sau mai mulţi copii 50%.
Dacă minorii sunt orfani de ambii părinţi, cotele de mai sus se stabilesc astfel: un copil 60%, 2 copii 80°/o, iar 3 sau mai mulţi copii pensia întreagă.
Copiii a căror mamă nu are drept la pensie şi copiii naturali ai ziaristei profesioniste sau ziaristei pensionare vor fi trataţi ca orfani.
Intre copiii din aceeaşi căsătorie, pensia se îm¬parte în părţi egale pe tot timpul cât sunt în concu¬renţă.
Art. 31. — În toate cazurile în care pensia vă¬duvei împreună cu a minorilor sau cu a orfanilor depăşeşte pensia ce s-ar fi cuvenit autorului, pensia fiecăruia dintre aceşti urmaşi se va reduce propor¬ţional.
În caz de concurenţă între orfanii din mai multe căsătorii, pensia se împarte în cote egale între ei.
În măsura încetării cauzei de reducere, pensiile văduvei, minorilor şi orfanilor, se vor întregi din oficiu până la cuantumul ce li se cuvine, potrivit prevederilor legii de faţă.
Art. 32. — Când din culpa văduvei, copiii minori ai autorului sunt puşi sub altă tutelă decât a mamei, pensia acestuia se va reduce cu 25 la suta din drep¬turile sale, iar diferenţa se va adăuga la pensia co¬piilor în cote egale.
Art. 33. — Soţia şi copiii ziariştilor declaraţi dis¬păruţi, au dreptul la pensie în aceleaşi condiţiuni ca si urmaşii membrilor decedaţi.
În acelaşi mod se calculează şi pensia cuvenită copiilor minori naturali ai ziaristei declarată dis-părută.
Art. 34. — Părinţii ziaristului profesionist sau ai ziaristului pensionar, şi numai în lipsa urmaşilor prevăzuţi în prezenta lege, dacă sunt lipsiţi de mij¬loacele materiale, au dreptul la o pensie de urmaşi egală cu 50 la sută din pensia cuvenită copilului lor.
Se consideră lipsiţi de mijloace materiale părin¬ţii care au un venit lunar mai mic decât 1/2 din sa¬lariul minimal sau pensia copilului.
CAPITOLUL IX
PLATA PENSIILOR
Art. 35. — Plata pensiilor se va face în mâna ti¬tularului, reprezentantului său legal sau mandata¬rului împuternicit cu procură autentică specială, la finele lunii.
Plata pensiei încetează din momentul când un pensionar ziarist reintră în presă ca salariat,
Art. 36. — Pensia nu se poate ceda nici în total nici în parte.
Art. 37. — Pensia se poate urmări până la o treime din cuantumul ei brut, numai pentru datoriile că¬tre Stat, Casa de pensii a ziariştilor, administraţiei locale, administraţiei ziarului la care a funcţionat titularul dreptului la pensie.
Pensia poate fi urmărită până la o jumătate din acelaşi cuantum, pentru restituirea dotei soţiei şi pentru sumele acordate cu titlul de alimente soţiei, copiilor şi ascendenţilor.
Art. 38. — Pensiile urmaşilor nu pot fi urmă¬rite pentru sumele datorate de autorul lor.
Art. 39. — Pensiile acordate prin prezenta lege nu se pot cumula cu pensiile date de Stat, judeţ, co¬mună sau orice altă instituţie publică.
Art. 40.— Pensionarul aflat în această situaţie are dreptul să ceară Casei de pensii a ziariştilor, completarea pensiei sale de la Casa generală de pen¬siuni sau orice altă casă specială de pensiuni, dacă aceasta este mai mică, până la pensia sa de zia¬rist.
Art. 41. — În cazul când soţii sunt membri ai Ca¬sei de pensii a ziariştilor, ei au dreptul fiecare la pensia cuvenită, conform prezentei legi.

CAPITOLUL X
AJUTOARE
Art. 42. — La naşterea unui copil, ziaristul pro¬fesionist sau ziaristul pensionar, are dreptul la un ajutor până la maximum odată salariul funcţiunii ce îndeplineşte sau a pensiei.
Ajutorul se acordă numai la cerere.
Art. 43. — În caz de boală, ziaristul profesionist sau ziaristul pensionar are dreptul la un ajutor me¬dical până la maximum de trei ori salariul, care nu va putea fi în niciun caz mai mare decât cheltuie¬lile efective făcute cu tratamentele medicale de orice fel.
Ajutoarele se acordă cu unanimitatea membrilor comisiei Casei şi numai în cazul de boale grave sta¬bilite de medicul Casei de pensii care va indica şi cheltuielile tratamentului efectiv făcute.
Art. 44. — La decesul ziaristului profesionist sau ziaristului pensionar, cheltuielile de înmormântare, se vor plăti acelora care vor face dovada cu acte jus¬tificative că au suportat aceste cheltuieli.
Cheltuielile de înmormântare restituite nu vor pu¬tea fi mai mari decât maximum trei ori salariul ul¬tim sau pensie.
Art. 45. — La decesul soţiei, copiilor sau părinţi¬lor lipsiţi de mijloace, ziaristul profesionist sau zia¬ristul pensionar are dreptul la un ajutor de înmor¬mântare care nu va depăşi salariul pe o lună al funcţiunii sau pensiei.
CAPITOLUL XI
DECĂDERILE DIN DREPTURILE DE PENSIE
Art. 46. — Pensiile neîncasate timp de un an se pierd de drept.
La cererea pensionarului el va fi reînscris cu drepturile cuvenite, iar plata pensiei se va relua numai cu începere de la data înregistrării cererii la Casa de pensiuni a ziariştilor.
Termenul prevăzut de primul alineat curge cu începere de la data încasării ultimei pensiuni.
Art. 47. — Se pierd de asemenea de drept:
a) Pensia rămasă neîncasată de pensionarul de¬cedat şi nereclamată de cei în drept în termen de un an de la data decesului;
b) Ajutorul de orice fel nereclamat timp de doi ani de la data deschiderii dreptului sau neîncasat de cei în drept în termen de un an de la data cererii.
Art. 48. — Pierd dreptul la pensii fie că sunt sau nu înscrişi:
a) Cei care vor fi pierdut calitatea de cetăţean român;
b) Cei condamnaţi definitiv pentru crime şi de¬licte care, potrivit dispoziţiimilor codului penal sau a oricăror alte legi, atrag şi pierderea dreptului de la pensii şi a pensionarilor publici;
c) Cei condamnaţi definitiv, pentru delapidare de bani publici, furt sau sustragere de efecte şi ma¬teriale publice sau fals în acte publice.
Art. 49. — Instanţele de judecată penală sunt obligate să comunice Casei de pensiuni a ziarişti-lor, în termen de cel mult trei luni de la pronunţare, copii de pe botărîrile rămase definitive, care, potri¬vit dispoziţiimilor din articolul precedent, atrag pierderea dreptului la pensie.
CAPITOLUL XII
PROCEDURA DE STABILIRE A DREPTURILOR DE PENSII ŞI A AJUTOARELOR
Art. 50. — Constatarea, transmiterea şi rectifi¬carea drepturilor la pensie şi la ajutoare, prevăzute în legea de faţă, se vor face de Comisia de pensii, care funcţionează pe lângă Casa de pensii a zia¬riştilor.
Art. 51. — Comisia de pensii este compusă din trei membri: un magistrat cu grad de consilier dela Curtea de Apel Bucureşti, ca preşedinte şi doi mem¬bri ai consiliului de administraţie.
Fiecare membru va avea câte un supleant, pri¬mind aceleaşi atribuţiuni şi care îl va înlocui în caz de absenţă.
Preşedintele şi supleantul vor fi desemnaţi de Mi¬nisterul de Justiţie, iar ceilalţi membri şi supleanţii lor vor fi desemnaţi de preşedintele consiliului de administraţie.
Numirea preşedintelui şi a membrilor Comisiei se va face pe termen de trei ani, prin decizia Mi¬nistrului Propagandei Naţionale.
Pe lângă Comisiune funcţionează un secretar.
Art. 52. — Comisiunea de Pensiuni este convo¬cată după necesitate de către preşedintele consiliu¬lui de administraţie.
Ea judecă, fără citarea părţilor, pe baza actelor prezentate şi a memoriilor înaintate de partea in¬teresată.
Preşedinţii, membrii si secretarii Comisiei de Pensie au drepturi la un jeton de prezenţă, fixat de Casa de Pensiuni a Ziariştilor şi aprobat de mi¬nistrul propagandei
Art. 53. — Deciziile Comisiei de Pensii se dau cu majoritatea membrilor ei şi se comunică celor în drept de Casa de Pensiuni a Ziariştilor, prin orga¬nele Casei Naţionale a Asigurărilor Sociale, sub luare de dovadă.
Art. 54. — Deciziunile Comisiunii de Pensiuni pot fi atacate cu apel de ambele părţi în termen de 30 de zile.
Termenul de apel curge de la data pronunţării de¬ciziei, pentru Casa de Pensii a Ziariştilor şi de la data comunicării pentru foştii ziarişti sau urma¬şii lor.
Termenul de apel curge pentru urmaşii minori şi orfani de la data comunicării făcută reprezen-tanţilor lor legali.
Art. 55. — Apelurile declarate în contra deci¬ziilor Comisiei de pensiuni se judecă de către Co-misiunea de apel care va funcţiona pe lângă Casa de Pensiuni a Ziariştilor.
Art. 56. — Comisiunea de apel este compusă din 5 membri: un magistrat cu grad de preşedinte dela Curtea de Apel din Bucureşti ca preşedinte, doi membri consilieri de la Curtea de Apel din Bucu¬reşti si doi membri aleşi de adunarea generală a Colegiului Ziariştilor din România, ca membri.
Fiecare membru va avea câte un supleant, înde¬plinind aceleaşi atribuţiuni şi care îl va înlocui în caz de absenţă.
Preşedintele şi membrii magistraţi din Comisiu¬nea de Apel, vor fi desemnaţi de Ministerul de Jus¬tiţie.
Numirea preşedintelui şi a membrilor Comisiei se va face pe termen de trei ani, prin decizia mi-nistrului propagandei naţionale.
Pe lângă Comisiune funcţionează un secretar, de preferinţă un expert-contabil.
f_350_200_16777215_00_images_banner1_legea_presei_4.jpgArt. 57. — Comisiunea de Apel este convocată după necesitate de însuşi preşedintele Comisiunii de Apel.
Ea judecă cu citarea părţilor sau pe baza moti¬velor de apel.
Apelurile trebuesc motivate până în ziua terme¬nului de judecată.
Preşedinţii, membrii şi secretarul Comisiei de Apel au dreptul la un jeton de prezenţă fixat de Casa de Pensiuni a Ziariştilor şi aprobat de mi¬nistrul propagandei naţionale.
Art. 58. — Deciziile Comisiei de Apel se dau cu majoritatea membrilor şi se comunică celor în drept de Casa de Pensiuni a Ziariştilor, prin organele Casei Naţionale a Asigurărilor Sociale, sub luare de dovadă.
Art. 59. — Deciziunile Comisiei de Apel pot fi atacate cu recurs la înalta Curte de Casaţie şi Jus¬tiţie, secţia IV, în termenul şi condiţiunile legii pentru organizarea înaltei Curţi de Casaţie.
Deciziile Comisiei de Apel pot fi atacate cu re¬curs de Casa de Pensii a Ziariştilor, sunt executorii numai pentru cuantumul necontestat al pensiei.
Art. 60. — Decizia Comisiei de Pensii rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat.
Art. 61. — Deciziile Comisiei de Pensii se vor putea revizui, la cererea pensionarului sau a Casei de Pensiuni a Ziariştilor, numai dacă ulterior se constată erori grave cu privire la timpul servit, la persoana sau capacitatea de a primi pensia, la vârstă şi retribuţiune, erori provenite din cauza ac¬telor ce s-au avut în vedere la pronunţarea deciziei şi care se vor dovedi greşite sau falşe.
Art. 62. — Deciziile Comisiei de Pensii pot fi rectificate la cererea Casei de Pensii a Ziariştilor sau a pensionarilor, în caz de erori materiale, de calcul şi de nume.
Art. 63. — Cererile de revizuire şi rectificare se vor adresa Casei de Pensii a Ziariştilor, care le va supune Comisiei de Pensii spre judecare.
Efectele deciziei de revizuire sau rectificare nu se pot extinde în trecut, ele producându-se numai de la data cererii.
Dacă revizuirea a fost admisă în baza cererii Casei de Pensii a Ziariştilor şi Comisia de Pensii a constatat că pensia s-a stabilit pe bază de acte false, efectele deciziei se vor extinde şi în trecut până la data înscrierii prevăzută în decizia revi¬zuită.
Art. 64. — Când din eroare un pensionar ar fi înscris de două ori la pensie, pe baza a două rân-duri de acte, ultima decizie este nulă.
CAPITOLUL XIII
ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ ŞI FINANCIARĂ A CASEI DE PENSII A ZIARIŞTILOR
Art. 65. — Conducerea şi administrarea Casei de Pensiuni a Ziariştilor sunt încredinţate:
a) Adunării generale a membrilor;
t) Consiliului de administraţie;
c) Administratorului Casei.
Pe lângă Comisiunea medicală, Comisiunea de Pensii şi Comisiunea de Apel, va mai funcţiona pe lângă Casa de Pensii a Ziariştilor şi o Ccmisiune de control.
CAPITOLUL XIV
ADUNAREA GENERALĂ
Art. 66. — În fiecare an, înainte de sfârşitul pri¬mului trimestru al exerciţiului bugetar, membrii Casei de Pensiuni a Ziariştilor vor fi convocaţi în adunare generală ordinară de către consiliul de administraţie, care fixează ziua, ora şi locul adu¬nării, precum şi ordinea de zi a desbaterilor.
Convocarea se va face prin publicare în ziare, cu cel puţin 15 zile înainte de data fixată.
Dacă la această convocare nu se întruneşte o ju¬mătate din numărul membrilor Casei, adunarea ge¬nerală va avea loc, fără vreo altă convocare, peste 7 zile, la aceeaşi oră, în acelaşi loc şi cu aceeaşi or¬dine de zi, când se va ţine negreşit cu oricâţi membri vor fi de faţă.
Art. 67. — Adunarea generală va fi prezidată de preşedintele consiliului de administraţie sau în lipsa acestuia de cel mai în vârstă dintre membri, ca scrutători, toţi formând biroul adunării generale.
Art. 68. — Adunarea generală ordinară examinează bilanţul, contul de rezultate şi darea de seamă a consiliului de administraţie, precum şi raportul comisiunii de censori asupra situaţiei financiare a operaţiunilor de casă.
Ea dă descărcare consiliului de administraţie pentru gestiunea sa şi hotărăşte asupra tuturor chestiunilor ce-i sunt supuse prin ordinea de zi, pre¬cum şi asupra celor conferite prin prezenta lege.
Adunarea generală alege dintre membrii asigu¬raţi cu o vechime de cel puţin 10 ani în Casa de Pensii a Ziariştilor, 5 membri în consiliul de admi¬nistraţie, membri în Comisia de pensiuni şi Comisiunea de apel şi membri în Comisiunea de control, precum şi membrii supleanţi.
Art. 69. — Membrii Casei, care vor să candideze pentru locurile din consiliul de administraţie sau pentru cele două comisiuni, îşi vor anunţa candida¬turile în scris administraţiei Casei de Pensii a Zia¬riştilor, cu cel puţin 5 zile libere înainte de data primei convocări a adunării generale.
În cazul când nu s-au depus candidaturile, ca şi în cazul când s-au depus mai puţine decât locurile prevăzute de lege, consiliul poate depune din oficiu candidaturile necesare.
Art. 70. — În afară de adunarea generală ordi¬nară, membrii pot fi convocaţi şi în adunare gene¬rală extraordinară, la orice epocă a anului, fie prin hotărîrea consiliului de administraţie, fie la cere¬rea semnată de cel puţin 1/3 din numărul membri¬lor înscrişi la Casa de Pensiuni a Ziariştilor.
Art. 71. — Deciziunile adunărilor generale sunt definitive şi executorii.
Ele se iau cu majoritatea membrilor prezenţi.
În caz de paritate, votul preşedintelui decide.
Pentru descărcarea consiliului de administraţie de gestiunea sa, precum şi pentru celelalte ches-tiuni puse la ordinea de zi, votarea se face prin ri¬dicare de mâini. La cererea a cel puţin 1/3 din nu¬mărul membrilor prezenţi, votarea se va face prin apel nominal sau prin vot secret.
Pentru alegerea reprezentanţilor săi în consiliul de administraţie şi comisiunile de judecată şi con¬trol, adunarea generală va proceda la votare numai prin vot secret.
Art. 72. — Contestaţiile ce se vor face asupra ale¬gerilor, cât şi cele produse cu ocazia votului, vor fi adresate în scris biroului adunării generale, care va hotărî de îndată.
Hotărîrea luată de biroul adunării este definitivă.
Art. 73. — Deliberările adunării generale se vor consemna în procese-verbale.
Aceste procese-verbale vor fi înscrise într-un re¬gistru şi semnate de preşedintele adunării, de ad¬ministratorul Casei şi de scrutători.

CAPITOLUL XV
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE
Art. 74, — Consiliul de administraţie al Casei de Pensiuni a Ziariştilor se compune din 7 membri, şi anume:
Doi reprezentanţi ai ziariştilor profesionişti, aleşi de adunarea generală a Colegiului Ziariştilor.
Un director al unui ziar din Capitală, ziarist-profesionist, numit de Ministerul Propagandei Na¬ţionale, ca reprezentant al directorilor de ziare.
Directorul de ziar trebue să aibă o vechime de cel puţin 10 ani în această calitate.
Un pensionar al Casei de Pensiuni, numit de Mi¬nistrul Propagandei Naţionale dintre 12 pensio¬nari, desemnaţi de către adunarea generală a Casei de Pensii a Ziariştilor.
Un delegat al consiliului Colegiului Ziariştilor.
Directorul general al Casei Naţionale a Asigură¬rilor Sociale.
Directorul Presei din Ministerul Propagandei Naţionale.
Art. 75. — Consiliul de administraţie va alege prin vot secret pe preşedintele şi pe vicepreşedin¬tele consiliului.
Art. 76. — Mandatul membrilor consiliului de ad¬ministraţie este de trei ani.
Art. 77. — În caz de vacanţă, consiliul se comple¬tează tot cu procedura indicată la articolul 73.
Art. 78. — Consiliul de administraţie se con¬voacă de preşedinte, sau în lipsa lui de vicepreşe-dinte, ori de câte ori nevoia cere şi în orice caz odată pe lună.
Membrul care lipseşte nemotivat trei şedinţe con¬secutive, se consideră demisionat.
Art. 79. Consiliul de administraţie nu poate delibera şi lua hotărîri valabile decât în prezenţa a cel puţin cinci membri.
Hotărîrile consiliului se iau cu majoritatea vo¬turilor membrilor prezenţi, în caz de paritate, vo-tul preşedintelui decide.
Deliberările consiliului se vor trece într-un re¬gistru special de procese-verbale, care vor fi sem-nate de membrii prezenţi la şedinţă şi de adminis¬tratorul Casei.
Art. 80. — Consiliul de administraţie este înves¬tit cu toate puterile de conducere, ce decurg din prezenta lege, pentru buna funcţionare a Casei.
Consiliul întocmeşte regulamentul de adminis¬trare interioară a Casei, precum şi regulamentul adunării generale.
Regulamentul se propune Ministrului Propagan¬dei Naţionale, care dispune publicarea cu modifi¬cările ce va aduce.
El întocmeşte bugetul anual de venituri şi chel¬tuieli a cărui executare nu este supusă dispoziţiunilor legii contabilităţii publice.
Consiliul angajează orice fel de cheltuieli pre¬văzute în buget sau pentru care s-au deschis credi¬tele necesare.
Consiliul poate da delegaţie administratorului Casei, să angajeze cheltuieli în limitele bugetului până la o sumă ce i se va fixa prin încheiere scrisă.
Consiliul hotărăşte asupra înscrierii membrilor, asupra cererilor de pensie şi ajutoare cuvenite pe baza legii, asupra plasamentului disponibilului fondului de rezervă, executând hotărîrile adunării generale, conform articolului 68, precum şi asupra tuturor chestiunilor privind Casa Ziariştilor.
Art. 81. — La sfârşitul fiecărui exerciţiu buge¬tar, consiliul de administraţie împreună cu admi-nistratorul Casei, întocmeşte bilanţul şi darea de seamă anuală de operaţiunile şi situaţia financiară a Casei, supunându-le adunării generale. Darea de seamă şi bilanţul vor fi tipărite şi ţi-nute la dispoziţia membrilor asiguraţi, la sediul Casei, cu cel puţin şapte zile înaintea adunării gene¬rale.
CAPITOLUL XVI
ADMINISTRATORUL CASEI
Art. 82. — Administratorul Casei este detaşat de Ministerul Propagandei Naţionale, dintre funcţio¬narii superiori ai ministerului, cu avizul Ministru¬lui Propagandei Naţionale, de acord cu preşedin¬tele consiliului de administraţie al Casei de Pen¬siuni a Ziariştilor.
Administratorul Casei este referentul lucrărilor consiliului de administraţie, luând parte la şedinţă.
Administratorul Casei execută deciziile consiliului de administraţie, îngrijeşte de serviciile Casei, ia măsuri pentru urmărirea şi încasarea cotizaţiilor legal datorate, precum şi a tuturor celorlalte veni¬turi ale Casei. De asemeni, ia măsuri de facerea plă¬ţilor, ţinerea la curent a scriptelor şi a situaţiei per¬sonale a membrilor, fiind ajutat în atribuţiile sale de un secretar şi de personalul necesar.

CAPITOLUL XVII
COMISIUNEA DE CONTROL
Art. 83. — Comisiunea de control este alcătuită din doi membri, aleşi de adunarea generală şi dintr-un contabil expert desemnat, la cererea consiliu¬lui de administraţie al Casei de Pensiuni, dintre pensionarii Direcţiunii contabilităţii Ministerului Propagandei Naţionale.
Comisiunea de control va lucra sub preşedinţia expertului-contabil.
Art. 84. — Mandatul membrilor comisiu'nii de control este de 4 ani.
În caz de vacanţă, comisiunea se completează tot cu procedura indicată la articolul precedent.
Membrul care lipseşte nemotivat de la trei şedinţe consecutive, se consideră demisionat.
Art. 85. — Comisiunea de control va verifica în¬treaga gestiune a Casei.
Comisiunea va verifica existenţa valorilor Casei, cel puţin odată la şase luni, precum şi urmărirea şi încasarea veniturilor la articolele bugetare respec¬tive, ţinerea la curent a registrelor contabile şi a partizilor membrilor, cel puţin odată la trei luni.
Comisiunea va supune adunării generale ordi¬nare un raport asupra gestiunilor şi a tuturor ches¬tiunilor cu situaţia financiară contabilă a Casei.
CAPITOLUL XVIII
PLASAREA FONDULUI DE REZERVĂ
Art. 86. — Soldul creditor anual al contului de rezultate constitue fondul de rezervă al Casei Zia¬riştilor şi va figura în bilanţ la un cont separat.
Fondul de rezervă al Casei este inalienabil.
Art. 87. — Disponibilul numerar al fondului de rezervă se va plasa:
a) În efecte publice de Stat;
t) În imobile;
c) În terenuri destinate construcţiilor producă¬toare de venituri;
d) În construcţii şi terenuri în staţiunile balneo-climatice din ţară, destinate folosinţei ziariştilor şi pensionarilor Casei.
CAPITOLUL XIX
RESPONSABILITĂŢI, SANCŢIUNI, JURISDICŢIE
Art. 88.—Se pedepseşte cu amendă dela 100.000— 1.000.000 lei, iar în caz de recidivă cu 1.000.000— 5.000.000 lei, directorul sau administratorul între¬prinderii care:
a) Nu comunică la timp datele necesare pentru impunerea la cotizaţie a personalului redacţional ce întrebuinţează, precum şi modificările ce survin în situaţia acelui personal;
h) Nu întocmeşte şi nu ţine la curent registrele înfiinţate pentru Casa de Pensiuni a Ziariştilor şi nu le înfăţişează organelor de control şi inspecţie ale Asigurărilor Sociale, ori de câte ori vor fi ce-rute;
c) Nu reţine lunar, din salariul ziariştilor cotiza¬ţiile şi nu le varsă organului celui mai apropiat al Asigurărilor Sociale, în termen de cel mult 15 zile de la sfârşitul lunei, pentru care s-au efectuat reţi¬nerile.
Acţiunea se deschide de Ministerul Public din oficiu sau la cererea Casei de Pensii. Amenda judecătoreşte hotărîtă se varsă la fondul Casei de Pensii a Ziariştilor, care are dreptul de executare conform legii de perceperea veniturilor publice.
CAPITOLUL XX
DISPOZIŢIUNI TRANSITORII ŞI FINALE
Art. 89. — Ziariştii rămaşi vremelnic fără anga¬jament în presă, au facultatea de a vărsa reţine-rile de 10°/o în folosul Casei de Pensiuni, cel mult doi ani de la primirea ultimului salariu. Reţinerile se vor vărsa la ultimul salariu primit.
Aceste întreruperi nu pot să fie mai mult de două.
Art. 90. — Ziariştii profesionişti cărora ziarele nu le-au făcut reţineri de cotizaţii din salariu şi nu le-au vărsat Casei, nu-şi pierd drepturile la pensie dacă vor depune aceste cotizaţii în termen de un an de la data când li s-a adus la cunoştinţă aceasta de Casa de Pensii sau Colegiul Ziariştilor.
Art. 91. — Toate cererile, comunicările către or¬ganele de administraţie, control şi judecată ale Casei de Pensiuni făcute de ziarişti sau ziare, pre¬cum şi toate actele de procedură prevăzute de pre¬zenta lege, sunt scutite de jumătate de taxele de timbru.
Art. 92. — Membrii consiliului de administraţie, preşedintele şi vicepreşedintele consiliului, admi¬nistratorul Casei şi membrii comisiunii de control, precum şi funcţionarii chemaţi la şedinţă în intere¬sul Casei, au dreptul la un jeton de prezenţă, care este cel fixat pentru toate instituţiunile publice.
Art. 93. — Reducerile de vechime făcute pe baza articolului 72 din legea modificatoare a Casei de Retrageri şi Pensiuni a Ziariştilor, din 20 Aprilie 1933, se anulează, revenindu-se la vechimile acor¬date pe baza legii pentru înfiinţarea Casei de Re¬trageri şi Pensiuni a Ziariştilor din 7 Iunie 1930. Rectificările prevăzute mai sus se vor face din ofi¬ciu de către administraţia Casei de Pensiuni.
Art. 94. — Actualii ziarişti profesionişti care ac¬tivează în presă înainte de 1 Ianuarie 1931, dar care, fie că nu au cerut înscrierea la Casa de Pen¬siuni, fie că nu au obţinut recunoaşterea vechimei lor adevărate, pe baza legii din 7 Iunie 1930, au dreptul să ceară fie înscrierea, fie rectificarea în termen de cel mult şase luni de la promulgarea pre¬zentei legi.
Ziariştii care vor fi astfel înscrişi, precum şi ace¬lora cărora li se vor recunoaşte anii de vechime în presă, serviţi înainte de 1 Ianuarie 1931, vor fi obli¬gaţi să depună în termen de cel mult un an de la încunoştiinţare, cotizaţiile integrale de 10% din sa¬lariile avute în presă, calculate până la plafonul maxim asigurat, de la 1 Ianuarie 1931 până la data înscrierii în Casă.
Recunoaşterile de vechime se dau odată cu în¬scrierea prin decizia motivată a consiliului de ad-ministraţie, cu drept de apel la comisia de pensii.
Art. 95. — Ziariştii profesionişti care activează în presă de la 1 Ianuarie 1931, au dreptul să ceară re¬cunoaşterea vechimei anterioare datei de înscriere îa Casa Ziariştilor, cu obligaţia de a vărsa cotiza¬ţiile în condiţiile prevăzute de articolul 94.
Art. 96. — Pensiile de orice fel acordate pe baza legii pentru înfiinţarea Casei de Retrageri şi Pen¬siuni a Ziariştilor din 7 Iunie 1930 şi pe baza legii modificatoare din 20 Iulie 1935, vor fi rectificate. Adunarea generală poate hotărî anumite categorii de ziarişti ale căror pensii vor rămâne neschimbate. Acestea nu pot atinge drepturile câştigate de zia¬riştii români etnici.
Rectificarea se va face ţinându-se seama de sala¬riul minimal prevăzut de legea pentru fixarea sala¬riilor minimale ale ziariştilor profesionişti cores¬punzător situaţiei pe care pensionarul va dovedi că o avea potrivit vechimei şi ierarhiei ziaristice în ul¬timul său an de activitate profesională, fără însă ca suma rectificată să treacă de salariul minimal prevăzut în alineatul 3, articolul 6 din aceeaşi lege.
La rectificarea pensiilor de urmaşi actuale, se va ţine seama de această dispoziţiune.
Art. 97. — Pensiile de orice fel ce se vor acorda membrilor Casei, care la data promulgării prezen¬tei legi au o vechime în Casă de cel puţin 20 ani, se vor calcula la îndeplinirea condiţiilor cerute de articolul 16 din prezenta lege, ţinându-se seama atât de salariile minimale corespunzătoare vechimei lor în profesie şi situaţiei lor în ierarhia ziaristică, cât şi de cotizaţiile vărsate şi în raport cu timpul de cinci ani prevăzut de articolul 18 al legii de faţă.
Ziariştii din această categorie, care nu au angaja¬mente la ziare, au facultatea de a vărsa din mijloace proprii, cotizaţiile la Casă, corespunzătoare salariu¬lui lor minimal pentru timpul de cinci ani cerut de articolul 18 din legea de faţă.
Au aceeaşi facultate şi ziariştii din această cate¬gorie care ar dori să completeze timpul de cinci ani cerut de articolul 18 din legea de faţă, vărsând coti¬zaţiile cuvenite din mijloacele lor proprii.
Aceştia vor face Casei de Pensii a Ziariştilor, în termen de trei luni de la promulgarea acestei legi, sub sancţiunea decăderii, cereri formale, arătând modul cum înţeleg să-şi verse cotizaţiile.
Art. 98. — Pensiile ce se plătesc de Sindicatul Ziariştilor din Bucureşti, se unifică la suma de lei 8.000 lunar si se trec în sarcina Casei de Pensii a Ziariştilor.
În ce priveşte ajutoarele lunare fixe plătite de Sindicatul Ziariştilor din Bucureşti, ele vor fi exa¬minate de la caz la caz şi asumate de Casa Ziariştilor până la plafonul de 8.000 lei lunar.
Pensiile şi ajutoarele acordate de Sindicatul Zia¬riştilor din Bucureşti, acelor persoane care sunt şi pensionari ai Casei de Pensii a Ziariştilor, se reduc la jumătate.
Art. 99. — Membrii Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti, cu o vechime în acel sindicat de cel puţin 20 ani, au dreptul la o pensie suplimentară, cores¬punzătoare dreptului de pensie ce ar fi avut la Sin¬dicatul Ziariştilor, după împlinirea condiţiunilor de pensionare prevăzute în statutele acelui sindicat.
Art. 100. — Numai pensiile acordate potrivit dispoziţiunilor prezentei legi ziariştilor care la data promulgării prezentei legi sunt membri ai Casei de Pensii a Ziariştilor, cu o vechime de cel puţin 14 ani, se vor cumula cu alte pensii acordate de Stat, judeţ sau comună.
Art. 101. — Orice dispoziţiuni contrarii legii de faţă sunt şi rămân abrogate.

DECRET-LEGE PRIVITOR LA ACCELERAREA JUDECĂRII
INFRACŢIUNILOR DE PRESĂ Şl LA JUDECAREA
RECURSURILOR ÎMPOTRIVA HOTĂRÎRILOR
CONSILIULUI DISCIPLINAR AL ZIARIŞTILOR

LEGEA Nr. 274
DECRET-LEGE
PRIVITOR LA ACCELERAREA JUDECĂRII
INFRACŢIUNILOR DE PRESĂ ŞI LA JUDECAREA
RECURSURILOR ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRILOR
CONSILIULUI DISCIPLINAR AL ZIARIŞTILOR
Art. 1. — Pentru cercetarea şi judecarea infrac¬ţiunilor de presă, se aplică procedura delictelor fla¬grante, prevăzută în codul de procedură penală în vigoare.
Art. 2. — Cel trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de presă nu poate fi arestat pre¬ventiv.
Art. 3. — Ziaristul, membru al Colegiului ziariş¬tilor din România, are dreptul să fie asistat de avo¬cat în toate fazele instrucţiei judiciare, prin dero¬gare de la orice dispoziţiuni contrare ale codului de procedură penală, codului justiţiei militare sau ale legilor speciale,
Art. 4. — Recursurile împotriva hotărârilor date de Consiliul de disciplină al Colegiului ziariştilor se judecă de înalta Curte de Casaţie, secţia IV.
Recursurile se introduc în termen de cincisprezece zile libere de la comunicarea hotărîrii disciplinare, cu respectul tuturor celorlalte condiţiuni de fond şi de formă, prevăzute de legea organică a înaltei Curţi de Casaţie şi se judecă cu precădere.
Art. 5. — Orice dispoziţiuni din legi ori regula¬mente, contrare prevederilor prezentei legi, sunt şi rămân abrogate.

TABLA DE MATERII
Art. Pag.
Expunerea de motive —
DECRETUL LEGII GENERALE
pentru reforma regimului presei şi profesiunii
de ziarist
LEGEA Nr. 271
pentru exercitarea profesiunii de ziaristei
înfiinţarea Colegiului ziariştilor din Ro¬
mânia .
LEGEA Nr. 272
pentru fixarea salariilor minimale ale ziariş¬
tilor profesionişti
LEGEA Nr. 273
pentru înfiinţarea Casei de pensii a ziariştilor
şi reorganizarea regimului pensiilor pentru
ziarişti
CAPITOLUL I
Denumirea, scopul, participarea
CAPITOLUL II
Fondul Casei de pensii a ziariştilor
CAPITOLUL III
Urmărirea şi încasarea veniturilor
CAPITOLUL IV
Drepturile membrilor Casei şi urmaşilor lor ..

CAPITOLUL V
Dechiderea drepturilor la pensie
CAPITOLUL VI
Calcularea pensiilor
CAPITOLUL VII
Pensiile de invaliditate
CAPITOLUL VIII
Pensiile urmaşilor
CAPITOLUL IX
Plata pensiilor
CAPITOLUL X
Ajutoare
CAPITOLUL XI
Decăderile din drepturile de pensie
CAPITOLUL XII
Procedura de stabilire a drepturilor de
pen¬sie şi a ajutoarelor
CAPITOLUL XIII
Organizarea administrativă şi financiară a Ca¬
sei de pensii a ziariştilor
CAPITOLUL XIV
Adunarea generală
CAPITOLUL XV
Consiliul de administraţie
CAPITOLUL XVI
Administratorul Casei
CAPITOLUL XVII
Comisiunea de control
CAPITOLUL XVIII
Plasarea fondului de rezervă

CAPITOLUL XIX
Responsabilităţi, sancţiuni, jurisdicţie
CAPITOLUL XX
Dispoziţiuni tranzitorii şi finale
LEGEA Nr. 274
privitoare la accelerarea judecării infracţiu¬nilor
de presă şi la judecarea recursurilor împotriva
hotaririlor Consiliului discipli¬nar al ziariştilor
Index alfabetic
Tabla de materii

NATIONAL - CELE MAI CITITE ARTICOLE

  1. 7 zile
  2. 30 zile
  3. 1 AN
The most visited gambling websites in The UK