Menu

Deputatul PSD Eugen Neață alertează Guvernul. Cineva vrea să fure o bucată din România

f_350_200_16777215_00_images_banner1_neata_eugen_revista.jpg

 

 

 

 

 

Un ONG austriac-german vrea să transforme Munţii Făgăraş într-un imens Parc Naţional, alungând gospodăriile pentru a exploata subsolul în viitorul mai mult sau mai puţin îndepărtat. Deputatul vâlcean Eugen Neaţă a sesizat faptul că Cioloş a aprobat peste noapte un Memorandum în acest sens şi a început lupta pentru salvarea munţilor.

Deputatul PSD Eugen Neață a adresat interpelări cu privire la această situație extrem de gravă premierului Viorica Dăncilă și ministerelor de resort. La acest demers s-au raliat și alți parlamentari.
Din informațiile noastre, la Guvern se lucrează pentru lămurirea lucrurilor.

 

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat

Către: Guvernul României, Doamnei Prim-ministru Viorica Dăncilă
De la: Neaţă Eugen, Cocoș Vasile, Popa Ștefan Ovidiu, Deputați în circumscripţia electorală nr. 40, Vâlcea și Georgescu Nicolae, Deputat în circumscripția electorală nr. 3, Argeș
Obiectul interpelării: Anularea Memorandumului privind crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraş, adoptat de Guvernul României la 14 septembrie 2016

Doamnă Prim-ministru,

La 14 septembrie 2016, Guvernul României, condus de domnul Dacian Cioloş, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, condus de Cristina Daniela Paşca Palmer, a aprobat un memorandum pentru crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraş.
Memorandumul transformă un proiect privat, al Fundaţiei Conservation Carpathia, într-un proiect al Statului Român, şi a fost aprobat după cum spun proprietarii de terenuri, în urma unor evidente conflicte de interese (doi secretari de stat de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au avut şi calitatea de membrii ai Consiliului Director al Fundaţiei Conservation Carpathia sau calitatea de membrii fondatori ai “Asociaţiei de Ecoturism din România“, unde Cristoph Franz Johannes Promberger, director executiv şi membru fondator al Fundaţiei Conservation Carpathia, avea calitatea de membru de onoare).
Din cele expuse public de Fundația proprietarilor de păduri și pășuni din România – Nostra Silva rezultă că interesul cetăţenilor străini, care au fondat Fundaţia Conservation Carpathia este acela de a achiziţiona cel puţin 100.000 hectare de terenuri în arealul Munţilor Făgăraş. Dacă în anul 2016 deţineau aproximativ 16.000 hectare, după aprobarea memorandumului, au mai achiziţionat alte circa 10.000 de hectare. Anunţul înființării unui parc naţional în Munţii Făgăraş, cu restricţiile inerente unui asemenea regim, după cum rezultă din cele prezentate public, este posibil să fi detereminat cetăţenii români să-şi înstrăineze terenurile.
Tot din cele prezentate de Nostra Silva rezultă că în Munţii Făgăraş avem de a face cu un fenomen de acaparare a terenurilor, de către societăţi comerciale înfiinţate pentru membrii fondatori ai Fundaţiei Conservation Carpathia, cu implicări grave în fenomenul retrocedărilor.
Academia Română a semnalat nesiguranţa şi dezordinea care se manifestă de peste două decenii în domeniul proprietăţii funciare din România, arătând efectele fenomenului de acaparare a terenurilor, una din cele mai importante resurse naturale ale României. Acest lucru este favorizat și de legislația deficitară care reglementează înstrăinarea terenurilor forestiere.
Din cele prezentate public de Federația proprietarilor de păduri și pășuni din România rezultă că Memorandumul din 14 septembrie 2016 adopat de Guvernul României, condus de Dacian Cioloş, nu a parcurs nicio procedură de dezbatere publică.
Întrucât toată legislația europeană pune pe primul plan dezvoltarea durabilă a comunităților și conservarea biodiversității naturii așa cum a creat-o Dumnezeu și a ajutat-o omul, având în vedere dorința proprietarilor de terenuri și a românilor care trăiesc în această zonă, dar și faptul că românii au păstrat mii de ani pădurile virgine, obiectivele culturale, tradițiile și obiceiurile, meșteșugurile și industria locală considerăm că o mai pot face în continuare, singuri, așa cum au învățat de la străbunii lor.
Cei care vor să administreze munții noștri, cu toate aceste resurse neatinse, nu au fost capabili să o facă în țara lor. Cum oare ar putea ei să ne învețe pe noi să păstrăm ceea ce avem, atâta timp cât nu au reușit să o facă în țara lor?
Dacă acest Memorandum ar fi pus în aplicare, s-ar bloca zone întregi din România și s-ar produce o depopulare a satelor românești. În această situație nu se mai poate vorbi de o dezvoltare durabilă a comunităților locale și a infrastructurii, iar consecințele economice și sociale sunt greu de estimat.
Suntem pro-europeni și ne dorim ca țara noastră să se dezvolte și românii să rămână aici, pe meleagurile lor. Au demonstrat că pot păstra și proteja natura și avem încredere în ei că vor fi capabili să o mai facă mii de ani de aici înainte.

Văzând cele prezentate mai sus și având în vedere faptul că, comunităţile locale din judeţele Braşov, Sibiu, Vâlcea şi Argeş s-au exprimat în mod vehement împotriva acestui proiect (a se vedea punctele de vedere consemnate în anexele atașate), vă solicităm ca în regim de urgență:
1. Să analizați toate actele care au stat la baza adoptării de către Guvernul României a Memorandumului din 14 septembrie 2016 privind crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraş şi respectarea procedurilor privind adoptarea sa;
2. Să luaţi act de poziţia comunităţilor locale din județele Vâlcea, Sibiu, Brașov și Argeș cu privire la activităţile Fundaţiei Conservation Carpathia şi iniţiativa de înfiinţare a Parcului Naţional Munţii Făgăraş;
3. Să solicitați Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, administratorul a circa 60% din terenurile aflate în Munții Făgăraș, să se pronunțe cu privire la necesitatea și oportunitatea înființării acestui uriaș parc național, având în vedere și faptul că în acest masiv sunt deja înființate două parcuri naționale (Cozia și Piatra Craiului);
4. Să dispuneți Ministerului Mediului și Ministeruli Apelor și Pădurilor demararea procedurilor pentru anularea Memorandumului din 14 septembrie 2016, privind crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraş şi să ne comunicaţi ce demersuri aţi iniţiat în acest sens;
II. Totodată, pentru o completă analiză a situației actuale referitoare la acest segment de activitate, cu implcații deosebite în ce privește condițiile socio-economice ale țării și pentru înlăturarea eventualelor nereguli, vă solicităm:
1. Să iniţiaţi în Guvernul României o evaluare privind situaţia terenurilor forestiere şi agricole care au fost vândute/arendate către cetăţenii străini şi persoanele juridice din România şi din alte state membre ale Uniunii Europene, cu specificarea țării de origine a deținătorilor capitalului şi să ne comunicaţi care este cuantumul subvenţiilor/compensaţiilor primite, de la bugetul de stat sau bugetul Uniunii Europene, de aceşti cetăţeni sau de societăţi ori fundații în ultimii cinci ani;
f_350_200_16777215_00_images_banner1_neata_eugen_balea_b.jpg

 

 

 

 

 

2. Să dispuneți Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, dar şi Ministerului Finanţelor Publice, o evaluare cu privire la dreptul de proprietate al Statului Român, anterior anului 1948, asupra terenurilor forestiere şi goluri alpine care sunt în prezent proprietatea Fundaţiei Conservation Carpathia şi/sau a societăţilor comerciale înfiinţate de membrii acestei fundații. De asemenea, vă rugăm să dispuneți o evaluare cu privire la legalitatea retrocedărilor terenurilor ce au fost ulterior achiziţionate de Fundaţia Conservation Carpathia şi/sau societăţile comerciale înfiinţate de fondatorii ori membrii consiliului de administraţie al acestei fundații şi să ne comunicaţi rezultatele acestor evaluări.
3. Să analizați care este temeiul legal prin care un proprietar privat îşi introduce suprafaţa deţinută într-un parc naţional, în zona de protecţie strictă, la cerere, în absenţa unui studiu de specialitate, cu efectul obţinerii unor compensaţii mai mari de la bugetul de stat. De asemenea, vă rugăm să dispuneţi efectuarea unei verificări cu privire la introducerea în zona de protecţie strictă a proprietăţilor Fundaţiei Conservation Carpathia din Parcul Naţional Piatra Craiului şi efectele acestui demers asupra plăţilor primite de fundaţie de la bugetul de stat și să ne comunicați rezultatul acestei verificări.
4. Să ne comunicaţi o listă cu suprafeţele şi locaţiile suprafeţelor cumpărate de societăţile comerciale ale membrilor Fundaţiei Conservation Carpathia, care sunt amenajamentele silvice aprobate pentru aceste suprafeţe, precum şi ordinele de ministru prin care au fost aprobate. Să ne comunicaţi dacă în perioada 2009 – 2019 aceste societăţi sau fundaţia au primit subvenţii sau plăţi de la bugetul de stat pentru funcţiile de protecţie ale pădurilor sau alte plăţi compensatorii, precum şi care este cuantumul acestor subvenţii. Să analizați legalitatea operațiunilor;
5. Să analizați dacă suprafeţele identificate conform punctului nr.4 se suprapun, integral sau parţial, cu domeniul public al Statului Român, astfel cum a fost atestat de anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 și să ne comunicați concluziile acestei analize;
6. Să solicitaţi Academiei Române explicaţii cu privire la implicarea Institutului de Biologie Bucureşti în proiecte comune cu Fundaţia Conservation Carpathia şi să consultați Academia cu privire la achiziţiile de terenuri din zona Munților Făgăraș de către societăţile membrilor Fundaţiei Conservation Carpathia;
7. Să dispuneți Ministerului Mediului și Ministerului Apelor și Pădurilor redactarea unui proiect de act normativ care să reglementeze înstrăinarea terenurilor forestiere.
Pentru o mai bună coordonare a activităților facem precizarea că interpelări parlamentare similare am depus la Ministerul Apelor și Pădurilor și Ministerul Mediului.

Vă rog să ne comunicaţi răspunsul în scris.

Cu deosebită consideraţie,
Deputați: Eugen Neaţă
Cocoș Vasile
Popa Ștefan Ovidiu
Georgescu Nicolae

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat

Către: Ministerul Apelor şi Pădurilor, Domnului Ministru Ioan Deneş
De la: Neaţă Eugen, Cocoș Vasile, Popa Ștefan Ovidiu, Deputați în circumscripţia electorală nr. 40, Vâlcea și Georgescu Nicolae, Deputat în circumscripția electorală nr. 3, Argeș
Obiectul interpelării: Anularea Memorandumului privind crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraş, adoptat de Guvernul României la 14 septembrie 2016

Domnule Ministru,

La 14 septembrie 2016, Guvernul României, condus de domnul Dacian Cioloş, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, condus de Cristina Daniela Paşca Palmer, a aprobat un memorandum pentru crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraş.
Memorandumul transformă un proiect privat, al Fundaţiei Conservation Carpathia, într-un proiect al Statului Român, şi a fost aprobat după cum spun proprietarii de terenuri, în urma unor evidente conflicte de interese (doi secretari de stat de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au avut şi calitatea de membrii ai Consiliului Director al Fundaţiei Conservation Carpathia sau calitatea de membrii fondatori ai “Asociaţiei de Ecoturism din România“, unde Cristoph Franz Johannes Promberger, director executiv şi membru fondator al Fundaţiei Conservation Carpathia, avea calitatea de membru de onoare).
Din cele expuse public de Fundația proprietarilor de păduri și pășuni din România – Nostra Silva rezultă că interesul cetăţenilor străini, care au fondat Fundaţia Conservation Carpathia este acela de a achiziţiona cel puţin 100.000 hectare de terenuri în arealul Munţilor Făgăraş. Dacă în anul 2016 deţineau aproximativ 16.000 hectare, după aprobarea memorandumului, au mai achiziţionat alte circa 10.000 de hectare. Anunţul înființării unui parc naţional în Munţii Făgăraş, cu restricţiile inerente unui asemenea regim, după cum rezultă din cele prezentate public, este posibil să fi detereminat cetăţenii români să-şi înstrăineze terenurile.
Tot din cele prezentate de Nostra Silva rezultă că în Munţii Făgăraş avem de a face cu un fenomen de acaparare a terenurilor, de către societăţi comerciale înfiinţate pentru membrii fondatori ai Fundaţiei Conservation Carpathia, cu implicări grave în fenomenul retrocedărilor.
Academia Română a semnalat nesiguranţa şi dezordinea care se manifestă de peste două decenii în domeniul proprietăţii funciare din România, arătând efectele fenomenului de acaparare a terenurilor, una din cele mai importante resurse naturale ale României. Acest lucru este favorizat și de legislația deficitară care reglementează înstrăinarea terenurilor forestiere.
Din cele prezentate public de Federația proprietarilor de păduri și pășuni din România rezultă că Memorandumul din 14 septembrie 2016 adopat de Guvernul României, condus de Dacian Cioloş, nu a parcurs nicio procedură de dezbatere publică.
Întrucât toată legislația europeană pune pe primul plan dezvoltarea durabilă a comunităților și conservarea biodiversității naturii așa cum a creat-o Dumnezeu și a ajutat-o omul, având în vedere dorința proprietarilor de terenuri și a românilor care trăiesc în această zonă, dar și faptul că românii au păstrat mii de ani pădurile virgine, obiectivele culturale, tradițiile și obiceiurile, meșteșugurile și industria locală considerăm că o mai pot face în continuare, singuri, așa cum au învățat de la străbunii lor.
Cei care vor să administreze munții noștri, cu toate aceste resurse neatinse, nu au fost capabili să o facă în țara lor. Cum oare ar putea ei să ne învețe pe noi să păstrăm ceea ce avem, atâta timp cât nu au reușit să o facă în țara lor?
Dacă acest Memorandum ar fi pus în aplicare, s-ar bloca zone întregi din România și s-ar produce o depopulare a satelor românești. În această situație nu se mai poate vorbi de o dezvoltare durabilă a comunităților locale și a infrastructurii, iar consecințele economice și sociale sunt greu de estimat.
Suntem pro-europeni și ne dorim ca țara noastră să se dezvolte și românii să rămână aici, pe meleagurile lor. Au demonstrat că pot păstra și proteja natura și avem încredere în ei că vor fi capabili să o mai facă mii de ani de aici înainte.

Văzând cele prezentate mai sus și având în vedere faptul că, comunităţile locale din judeţele Braşov, Sibiu, Vâlcea şi Argeş s-au exprimat în mod vehement împotriva acestui proiect (a se vedea punctele de vedere consemnate în anexele atașate), vă solicităm ca în regim de urgență:
1. Să analizați toate actele care au stat la baza adoptării de către Guvernul României a Memorandumului din 14 septembrie 2016 privind crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraş şi respectarea procedurilor privind adoptarea sa;
2. Să luaţi act de poziţia comunităţilor locale din județele Vâlcea, Sibiu, Brașov și Argeș cu privire la activităţile Fundaţiei Conservation Carpathia şi iniţiativa de înfiinţare a Parcului Naţional Munţii Făgăraş;
3. Să solicitați Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, administratorul a circa 60% din terenurile aflate în Munții Făgăraș, să se pronunțe cu privire la necesitatea și oportunitatea înființării acestui uriaș parc național, având în vedere și faptul că în acest masiv sunt deja înființate două parcuri naționale (Cozia și Piatra Craiului);
4. Să dispuneți Ministerului Mediului și Ministeruli Apelor și Pădurilor demararea procedurilor pentru anularea Memorandumului din 14 septembrie 2016, privind crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraş şi să ne comunicaţi ce demersuri aţi iniţiat în acest sens;
II. Totodată, pentru o completă analiză a situației actuale referitoare la acest segment de activitate, cu implcații deosebite în ce privește condițiile socio-economice ale țării și pentru înlăturarea eventualelor nereguli, vă solicităm:
1. Să iniţiaţi în Guvernul României o evaluare privind situaţia terenurilor forestiere şi agricole care au fost vândute/arendate către cetăţenii străini şi persoanele juridice din România şi din alte state membre ale Uniunii Europene, cu specificarea țării de origine a deținătorilor capitalului şi să ne comunicaţi care este cuantumul subvenţiilor/compensaţiilor primite, de la bugetul de stat sau bugetul Uniunii Europene, de aceşti cetăţeni sau de societăţi ori fundații în ultimii cinci ani;
2. Să dispuneți Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, dar şi Ministerului Finanţelor Publice, o evaluare cu privire la dreptul de proprietate al Statului Român, anterior anului 1948, asupra terenurilor forestiere şi goluri alpine care sunt în prezent proprietatea Fundaţiei Conservation Carpathia şi/sau a societăţilor comerciale înfiinţate de membrii acestei fundații. De asemenea, vă rugăm să dispuneți o evaluare cu privire la legalitatea retrocedărilor terenurilor ce au fost ulterior achiziţionate de Fundaţia Conservation Carpathia şi/sau societăţile comerciale înfiinţate de fondatorii ori membrii consiliului de administraţie al acestei fundații şi să ne comunicaţi rezultatele acestor evaluări.
3. Să analizați care este temeiul legal prin care un proprietar privat îşi introduce suprafaţa deţinută într-un parc naţional, în zona de protecţie strictă, la cerere, în absenţa unui studiu de specialitate, cu efectul obţinerii unor compensaţii mai mari de la bugetul de stat. De asemenea, vă rugăm să dispuneţi efectuarea unei verificări cu privire la introducerea în zona de protecţie strictă a proprietăţilor Fundaţiei Conservation Carpathia din Parcul Naţional Piatra Craiului şi efectele acestui demers asupra plăţilor primite de fundaţie de la bugetul de stat și să ne comunicați rezultatul acestei verificări.
4. Să ne comunicaţi o listă cu suprafeţele şi locaţiile suprafeţelor cumpărate de societăţile comerciale ale membrilor Fundaţiei Conservation Carpathia, care sunt amenajamentele silvice aprobate pentru aceste suprafeţe, precum şi ordinele de ministru prin care au fost aprobate. Să ne comunicaţi dacă în perioada 2009 – 2019 aceste societăţi sau fundaţia au primit subvenţii sau plăţi de la bugetul de stat pentru funcţiile de protecţie ale pădurilor sau alte plăţi compensatorii, precum şi care este cuantumul acestor subvenţii. Să analizați legalitatea operațiunilor;
f_350_200_16777215_00_images_banner1_neata_eugen_balea_c.jpg5. Să analizați dacă suprafeţele identificate conform punctului nr.4 se suprapun, integral sau parţial, cu domeniul public al Statului Român, astfel cum a fost atestat de anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 și să ne comunicați concluziile acestei analize;
6. Să solicitaţi Academiei Române explicaţii cu privire la implicarea Institutului de Biologie Bucureşti în proiecte comune cu Fundaţia Conservation Carpathia şi să consultați Academia cu privire la achiziţiile de terenuri din zona Munților Făgăraș de către societăţile membrilor Fundaţiei Conservation Carpathia;
7. Să demarați împreună cu Ministerul Mediului redactarea unui proiect de act normativ care să reglementeze înstrăinarea terenurilor forestiere.
Pentru o mai bună coordonare a activităților facem precizarea că interpelări parlamentare similare am depus la Ministerul Apelor și Pădurilor și Ministerul Mediului.

Vă rog să ne comunicaţi răspunsul în scris.

Cu deosebită consideraţie,
Deputați: Eugen Neaţă
Cocoș Vasile
Popa Ștefan Ovidiu
Georgescu Nicolae

 

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat

Către: Ministerul Mediului, Doamnei Ministru Graţiela Leocadia Gavrilescu
De la: Eugen Neaţă, Cocoș Vasile, Popa Ștefan Ovidiu, Deputați în circumscripţia electorală nr. 40, Vâlcea și Georgescu Nicolae, Deputat în circumscripția electorală nr. 3, Argeș
Obiectul interpelării: Anularea Memorandumului privind crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraş, adoptat de Guvernul României la 14 septembrie 2016

 

Doamnă Ministru,

La 14 septembrie 2016, Guvernul României, condus de domnul Dacian Cioloş, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, condus de Cristina Daniela Paşca Palmer, a aprobat un memorandum pentru crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraş.
Memorandumul transformă un proiect privat, al Fundaţiei Conservation Carpathia, într-un proiect al Statului Român, şi a fost aprobat după cum spun proprietarii de terenuri, în urma unor evidente conflicte de interese (doi secretari de stat de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au avut şi calitatea de membrii ai Consiliului Director al Fundaţiei Conservation Carpathia sau calitatea de membrii fondatori ai “Asociaţiei de Ecoturism din România“, unde Cristoph Franz Johannes Promberger, director executiv şi membru fondator al Fundaţiei Conservation Carpathia, avea calitatea de membru de onoare).
Din cele expuse public de Fundația proprietarilor de păduri și pășuni din România – Nostra Silva rezultă că interesul cetăţenilor străini, care au fondat Fundaţia Conservation Carpathia este acela de a achiziţiona cel puţin 100.000 hectare de terenuri în arealul Munţilor Făgăraş. Dacă în anul 2016 deţineau aproximativ 16.000 hectare, după aprobarea memorandumului, au mai achiziţionat alte circa 10.000 de hectare. Anunţul înființării unui parc naţional în Munţii Făgăraş, cu restricţiile inerente unui asemenea regim, după cum rezultă din cele prezentate public, este posibil să fi detereminat cetăţenii români să-şi înstrăineze terenurile.
Tot din cele prezentate de Nostra Silva rezultă că în Munţii Făgăraş avem de a face cu un fenomen de acaparare a terenurilor, de către societăţi comerciale înfiinţate pentru membrii fondatori ai Fundaţiei Conservation Carpathia, cu implicări grave în fenomenul retrocedărilor.
Academia Română a semnalat nesiguranţa şi dezordinea care se manifestă de peste două decenii în domeniul proprietăţii funciare din România, arătând efectele fenomenului de acaparare a terenurilor, una din cele mai importante resurse naturale ale României. Acest lucru este favorizat și de legislația deficitară care reglementează înstrăinarea terenurilor forestiere.
Din cele prezentate public de Federația proprietarilor de păduri și pășuni din România rezultă că Memorandumul din 14 septembrie 2016 adopat de Guvernul României, condus de Dacian Cioloş, nu a parcurs nicio procedură de dezbatere publică.
Întrucât toată legislația europeană pune pe primul plan dezvoltarea durabilă a comunităților și conservarea biodiversității naturii așa cum a creat-o Dumnezeu și a ajutat-o omul, având în vedere dorința proprietarilor de terenuri și a românilor care trăiesc în această zonă, dar și faptul că românii au păstrat mii de ani pădurile virgine, obiectivele culturale, tradițiile și obiceiurile, meșteșugurile și industria locală considerăm că o mai pot face în continuare, singuri, așa cum au învățat de la străbunii lor.
Cei care vor să administreze munții noștri, cu toate aceste resurse neatinse, nu au fost capabili să o facă în țara lor. Cum oare ar putea ei să ne învețe pe noi să păstrăm ceea ce avem, atâta timp cât nu au reușit să o facă în țara lor?
Dacă acest Memorandum ar fi pus în aplicare, s-ar bloca zone întregi din România și s-ar produce o depopulare a satelor românești. În această situație nu se mai poate vorbi de o dezvoltare durabilă a comunităților locale și a infrastructurii, iar consecințele economice și sociale sunt greu de estimat.
Suntem pro-europeni și ne dorim ca țara noastră să se dezvolte și românii să rămână aici, pe meleagurile lor. Au demonstrat că pot păstra și proteja natura și avem încredere în ei că vor fi capabili să o mai facă mii de ani de aici înainte.

Văzând cele prezentate mai sus și având în vedere faptul că, comunităţile locale din judeţele Braşov, Sibiu, Vâlcea şi Argeş s-au exprimat în mod vehement împotriva acestui proiect (a se vedea punctele de vedere consemnate în anexele atașate), vă solicităm ca în regim de urgență:
1. Să analizați toate actele care au stat la baza adoptării de către Guvernul României a Memorandumului din 14 septembrie 2016 privind crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraş şi respectarea procedurilor privind adoptarea sa;
2. Să luaţi act de poziţia comunităţilor locale din județele Vâlcea, Sibiu, Brașov și Argeș cu privire la activităţile Fundaţiei Conservation Carpathia şi iniţiativa de înfiinţare a Parcului Naţional Munţii Făgăraş;
3. Să solicitați Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, administratorul a circa 60% din terenurile aflate în Munții Făgăraș, să se pronunțe cu privire la necesitatea și oportunitatea înființării acestui uriaș parc național, având în vedere și faptul că în acest masiv sunt deja înființate două parcuri naționale (Cozia și Piatra Craiului);
4. Să dispuneți Ministerului Mediului și Ministeruli Apelor și Pădurilor demararea procedurilor pentru anularea Memorandumului din 14 septembrie 2016, privind crearea Parcului Naţional Munţii Făgăraş şi să ne comunicaţi ce demersuri aţi iniţiat în acest sens;
II. Totodată, pentru o completă analiză a situației actuale referitoare la acest segment de activitate, cu implcații deosebite în ce privește condițiile socio-economice ale țării și pentru înlăturarea eventualelor nereguli, vă solicităm:
1. Să iniţiaţi în Guvernul României o evaluare privind situaţia terenurilor forestiere şi agricole care au fost vândute/arendate către cetăţenii străini şi persoanele juridice din România şi din alte state membre ale Uniunii Europene, cu specificarea țării de origine a deținătorilor capitalului şi să ne comunicaţi care este cuantumul subvenţiilor/compensaţiilor primite, de la bugetul de stat sau bugetul Uniunii Europene, de aceşti cetăţeni sau de societăţi ori fundații în ultimii cinci ani;
2. Să dispuneți Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, dar şi Ministerului Finanţelor Publice, o evaluare cu privire la dreptul de proprietate al Statului Român, anterior anului 1948, asupra terenurilor forestiere şi goluri alpine care sunt în prezent proprietatea Fundaţiei Conservation Carpathia şi/sau a societăţilor comerciale înfiinţate de membrii acestei fundații. De asemenea, vă rugăm să dispuneți o evaluare cu privire la legalitatea retrocedărilor terenurilor ce au fost ulterior achiziţionate de Fundaţia Conservation Carpathia şi/sau societăţile comerciale înfiinţate de fondatorii ori membrii consiliului de administraţie al acestei fundații şi să ne comunicaţi rezultatele acestor evaluări.
3. Să analizați care este temeiul legal prin care un proprietar privat îşi introduce suprafaţa deţinută într-un parc naţional, în zona de protecţie strictă, la cerere, în absenţa unui studiu de specialitate, cu efectul obţinerii unor compensaţii mai mari de la bugetul de stat. De asemenea, vă rugăm să dispuneţi efectuarea unei verificări cu privire la introducerea în zona de protecţie strictă a proprietăţilor Fundaţiei Conservation Carpathia din Parcul Naţional Piatra Craiului şi efectele acestui demers asupra plăţilor primite de fundaţie de la bugetul de stat și să ne comunicați rezultatul acestei verificări.
4. Să ne comunicaţi o listă cu suprafeţele şi locaţiile suprafeţelor cumpărate de societăţile comerciale ale membrilor Fundaţiei Conservation Carpathia, care sunt amenajamentele silvice aprobate pentru aceste suprafeţe, precum şi ordinele de ministru prin care au fost aprobate. Să ne comunicaţi dacă în perioada 2009 – 2019 aceste societăţi sau fundaţia au primit subvenţii sau plăţi de la bugetul de stat pentru funcţiile de protecţie ale pădurilor sau alte plăţi compensatorii, precum şi care este cuantumul acestor subvenţii. Să analizați legalitatea operațiunilor;
5. Să analizați dacă suprafeţele identificate conform punctului nr.4 se suprapun, integral sau parţial, cu domeniul public al Statului Român, astfel cum a fost atestat de anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 și să ne comunicați concluziile acestei analize;
6. Să solicitaţi Academiei Române explicaţii cu privire la implicarea Institutului de Biologie Bucureşti în proiecte comune cu Fundaţia Conservation Carpathia şi să consultați Academia cu privire la achiziţiile de terenuri din zona Munților Făgăraș de către societăţile membrilor Fundaţiei Conservation Carpathia;
7. Să demarați împreună cu Ministerul Apelor și Pădurilor redactarea unui proiect de act normativ care să reglementeze înstrăinarea terenurilor forestiere.
Pentru o mai bună coordonare a activităților facem precizarea că interpelări parlamentare similare am depus la Ministerul Apelor și Pădurilor și Ministerul Mediului.

Vă rog să ne comunicaţi răspunsul în scris.

Cu deosebită consideraţie,
Deputați: Eugen Neaţă
Cocoș Vasile
Popa Ștefan Ovidiu
Georgescu Nicolae

NATIONAL - CELE MAI CITITE ARTICOLE

  1. 7 zile
  2. 30 zile
  3. 1 AN
The most visited gambling websites in The UK