Menu

O societate românească nouă are nevoie de proşti noi

f_350_200_16777215_00_images_banner1_miting_lozinci.jpgManipularea cu anticorupţia este potrivită pentru România deoarece mentalul colectiv îndeplineşte o condiţie absolut necesară şi anume idealizarea statelor partenere.
După ce vreme de o jumătate de secol ai considerat că lagărul socialist e iadul, iar dincolo de cortina de fier se află raiul, acum este foarte dificil, iar pentru unii imposibil, să gândeşti nuanţat şi realist.

Românii nu au o imagine corectă despre ce este o firmă multinaţională şi ce putere de influenţare, prin lobby, poate să aibă ea asupra instituţiilor statului. Credem excesiv în puterea de rezistenţă a statului occidental în faţa presiunilor de orice fel, excludem ca absurdă ideea că la acest nivel deciziile ar putea fi luate şi altfel decât cinstit şi transparent.

Aşa stând lucrurile, unora li se pare absurd să presupună măcar că există scenarii îndreptate împotriva României, duse la îndeplinire cu ajutorul aşa-zisei lupte anticorupţie.

Cei care au o rezistenţă la această idee consideră că militează pentru independenţa justiţiei, dar au dreptate doar parţial. Justiţia trebuie să fie independentă de factorul politic intern, cu condiţia să supraveghem atent ca nu cumva să devină măcar parţial dependentă de factorul politic extern.

Nici vorbă însă ca demonstranţii tefelişti să ia măcar în calcul jocurile externe de interese cărora ţara le poate cădea pradă. Tefeliştilor li s-au confecţionat ochelari de cal din conceptul că toţi cei care critică Vestul sunt vânduţi Moscovei, sunt poate chiar agenţi ai lui Putin.

În acest moment, minţile credule sunt luate în primire de manipulatori şi vor acţiona în consecinţă, făcând din PSD o ţintă, din Dragnea un inamic personal, din căderea Guvernului un ţel în viaţă.

Fiindcă diavolul locuieşte în amănunte, pe alocuri aceşti prizonieri de conştiinţă au şi ei dreptate. Este evident că Liviu Dragnea nu e un sfânt, că partidul ar dori să îl scape de condamnări. Este de înţeles să ceri să fie justiţie de ar fi să piară lumea, doar că însăşi această lume pusă gaj ideii s-a schimbat enorm, iar justiţia trăieşte periculos fiind puternic infiltrată de agenţii de influenţă.

Ce dreptate să se facă şi cine să piară dacă nu se face ? Nu este exlucssă fi ajuns în punctul în care zicala să fie în mod necesar reformulată, adică să fie justiţie, în sensul dorit de păpuşari, şi de ar fi să piară România.

Toate aceste reacţii sunt posibile mai ales în România, unde ignoranţa a fost neagră şi entuziasmul renunţării la comunism a fost uriaş. Probabil de aceea se lucrează acum mai ales pe pielea României, în aşteptarea coacerii unor mentalităţi tefeliste şi în alte ţări din Răsărit.

Comunismul era un concept uşor de înţeles, iar unii dintre cei care l-au înţeles au impresia că pot la fel de simplu să priceapă şi ce sunt, în zilele noastre, capitalismul şi democraţia.

Cei care au această impresie sunt materia primă a manipulării, sunt carnea de tun a propagandei, sunt noii idioţi. Atenţie însă că în ziua de azi nici tâmpiţii nu mai sunt ce au fost, acum pot fi genii bancare, experţi în programare, profesori universitari.

O societate românească nouă are nevoie de proşti noi.

 

Gheorghe Smeoreanu

NATIONAL - CELE MAI CITITE ARTICOLE

  1. 7 zile
  2. 30 zile
  3. 1 AN