Menu

Tradiţii şi obiceiuri la Vaideeni (Vâlcea)

f_350_200_16777215_00_images_afiseelectoralevalcea_vaideeni-traditii.jpgDin cauza vieţii dure a păstorilor, a necazurilor pricinuite de natură, dar şi de anumite întâmplări nefericite ce s-au abătut asupra turmelor, aceştia au păstrat cu sfinţenie anumite obiceiuri legate de anumite sărbători de peste an şi le-au transmis urmaşilor, din generaţie în generaţie.

Transhumanţa

Urcatul şi coborâtul oilor de la munte, plecarea lor din sat spre diferite regiuni din ţară, este marcată şi ea prin diverse manifestări, de această dată prin anumite activităţi de muncă (iernatul, tunsul oilor, formarea târlelor ş.a.)

Sânzienele

Cu această ocazie, în sat se adună flori de sânziene, se împletesc coroniţe (câte fete în casă, atâtea coroniţe). Bătrânele adună flori de sânziene, le leagă snop, le stropesc cu apă la fântână sau la țuțul şi le leagă în podul casei. Fetele se duc la fântână, se stropesc cu apă împreună cu băieţii, aduc coroniţele acasă şi le pun la icoane, să le aducă noroc şi să le apere de rău.

Vaideenii sunt în fiecare an gazda nedeii moderne “Învârtita Dorului”, festival folcloric ce reuneşte formaţii păstoreşti din toată ţara. Prima ediţie a nedeii păstoreşti „Învârtita Dorului”, a avut loc în anul 1968, când la iniţiativa profesorului Vartolomei C. Todeci, vechea tradiţie populară, ţinută din vremuri imemoriale pe crestele munţilor Carpaţi, a fost organizată în ,,inima satului,, Vaideeni.

Din bătrâni se spune că numele de „învârtita dorului” vine de la o doină cântată de un cioban tânăr care se topea de dorul mândrei sale. Coborând noaptea în sat, feciorul a mers la iubita lui pentru a-şi potoli dorul, însă fata nu i-a răspuns iar el, de supărare, a plecat cântând prin sat.

De atunci s-au scurs 40 de ediţii de ,,Învârtita Dorului,, festival păstoresc organizat într-un loc al cărui nume grăieşte de la sine - platoul de la Fântâna Dorului.

La Înălţare


La Înălţare – 40 de zile după Paşti – se pune la porţi leuştean cu care copii se bat, crezând că acel care te atinge primul îţi ia puterea.

Lăsatul Secului

La “lăsatul secului”(începutul postului Paștelui), se practică obiceiul opăiţatului (“Alimări”). Se aprind focuri mari, iar tinerii, având opaiţe (torţe confecţionate de ei), le învârt deasupra capetelor şi cântă potrivit specificului locului şi obiceiului.

Prima zi a anului

Prima zi a anului este dedicată crescătorilor de oi, ocazie cu care la Căminul Culturăl are loc o frumoasă serbare populară. La această serbare participanţii vin îmbrăcaţi în cele mai frumoase costume cu specific ciobănesc, să joace şi să cânte “ca la noi”.

Obiceiuri de înmormântare

Indiferent de vârsta celui care a murit, timp de 3 zile, se face priveghiul, în timpul căruia se povestesc fapte şi întâmplări din viaţa celui dispărut. Când moare un fecior, un grup de prieteni merg în pădure şi aduc un brad pe care-l împodobesc şi îl pun la mormânt, considerând că tânărul s-a însurat; dacă moare o fată, i se face o cunună şi i se pune la mormânt, iar ea este îmbrăcată în mireasă.

Obiceiuri de nuntă

Nunta presupune mai multe etape, obiceiuri precum pețitul miresei de către băiat și familia acestuia, plimbarea mirelui prin localitate însoțit de fratele mirelui (acesta poate fi fratele natural sau un băiat socotit ca atare) pentru a invita sătenii la nuntă și pentru a-i îmbia cu băutură din plosca acestora, împodobirea bradului cu florile culese de așa-zisele "mirese″, alaiul nașilor către casa miresei, etc.

Sursa ecomunitate.ro

NATIONAL - CELE MAI CITITE ARTICOLE

  1. 7 zile
  2. 30 zile
  3. 1 AN
The most visited gambling websites in The UK