Menu

BOMBĂ ! Deputatul MIRCEA DRĂGHICI denunţă implicarea SERVICIILOR SECRETE în actul de justiţie. SOLICITARE către COMISIA DE CONTROL PARLAMENTAR ASUPRA SRI

f_350_200_16777215_00_images_banner1_draghici_mircea_justitie.jpgPână la urmă, cineva trebuia să facă şi acest lucru, adică să solicite un demers oficial pentru deconspirarea unor activităţi ale SRI ca fiind poliţie politică.

S-a discutat enorm în spaţiul public acest subiect, dar demersul deputatului Mircea Drăghici este primul care vrea să spargă gheaţa în mod formal, oficial, legal.

Mircea Drăghici solicită Comisiei de control parlamentar asupra SRI să observe că mandatele de supraveghere pe siguranţă naţională au generat interceptări folosite apoi de DNA în dosare de corupţie.

Cetăţenii ar putea spune că nu are nicio relevanţă modul în care au fost interceptaţi „corupţii”. Relevanţa este uriaşă.

În primul rând, nu e legal dar nici firesc să fii supravegheat ca terorist dacă nu eşti terorist. Apoi, nu e normal ca o serie de date despre ceea ce faci sau nu faci, ceea ce spui sau nu spui să fie folosite de serviciile secrete. Aceste servicii te pot provoca în mod secret, te pot manipula să faci sau să spui anumite lucruri, ca să ajungă acolo unde vor să ajungă. Cel mai important este însă că ţi se pun la dosar probe pe care nu le poţi controla și/sau combate fiindă sunt emise de un serviciu secret.

Emitentul poate modifica probele, le poate aranja după cum crede că este necesar ca să fii condamnat.

Deputatul Mircea Drăghici, victimă oarecum colaterală a acestui mod total vicios de a face justiţie, pune problema pe cât de curajos, pe atât de corect. Curajos fiindcă multe minţi secrete vor lua foc şi corect deoarece asemenea practici de poliţie politică trebuie să dispară din România.

Public aici, eliminând tacit unele informaţii cu caracter privat, documentele înaintate de deputatul Mircea Drăghici Comisiei parlamentare de control asupra SRI.

Cetăţeanul poate reţine că nu e corect ca statul să te urmărească în mod secret, ca pe un terorist, din moment ce nu eşti terorist, iar apoi să te acuze că eşti corupt, potrivind din condei datele încât să fii condamnat. Specialiştii pot citi cu interes demonstraţia juridică din documentul următor.

 

Gheorghe Smeoreanu

Catre: Comisia comuna permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii
DOMNULE PREŞEDINTE,

Subsemnatul, DRAGHICI MIRCEA GHEORGHE deputat in Parlamentul Romaniei, prin avocat Alexandru Morarescu, va sesizez cu prezenta, urmand ca dupa efectuarea de cercetari si deliberari sa hotarati daca se impune:

obligarea Serviciului Roman de Informatii sa prezinte un raport / o informare sau explicatii scrise cu privire la modalitatea in care in perioada 2005-2014 au solicitat si obtinut mandate de supraveghere tehnica (interceptare convorbiri telefonice, comunicatii de orice tip, acces la un sistem informatic, supravegherea video, audio sau prin fotografiere, patrunderea in spatii private pentru ridicare de obiecte sau inscrisuri, copiere, montare/demontare dispozitive, localizare, filaj, etc.) care priveau cetateni romani. Urmeaza sa se detalieze fundamentul legal al solicitarilor de emitere a autorizatiilor, cu referire la textele de lege incidente, numarul mandatelor obtinute, perioada medie de supraveghere, infractiunile avute in vedere la solicitare, impartirea acestora pe ani si pe infractiuni.

Totodata, urmeaza sa se comunice date statistice privind trimiterea in judecata a persoanelor care au fost supravegheate tehnic la solicitarea SRI, cu invederarea infractiunilor pentru care s-a solicitat tragerea la raspundere penala; b) formarea unei subcomisii avand ca sarcina:

„Daca in perioada 2005-2014 autorizatiile de supraveghere pentru motive de siguranta nationala, emise la solicitarea Serviciului Roman de Informatii privind pe cetatenii romani, au fost emise in acord cu prevederile Codului de procedura penala, ale Constitutiei Romaniei si cu respectarea prevederilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului”. Urmeaza a se constata in ce masura hotarari ale CSAT si/sau protocoale incheiate intre SRI si diferite structuri de parchet puteau reprezenta fundament legal al solicitarii si obtinerii acestor autorizatii, respectiv a activitatii de supraveghere tehnica, avandu-se in vedere si metodele, mijloacele precum si durata acestor supravegheri.

f_350_200_16777215_00_images_banner1_dr_1.jpgStimate domnule presedinte, prezenta sesizare vizeaza, in mod particular, imprejurarile in care s-a solicitat si s-a obtinut supravegherea tehnica pentru motive de siguranta nationala a numitului NICOLESCU CONSTANTIN, subsemnatul regasind la dosarul cauzei probe si indicii privind incalcari ale legii, ale drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, savarsite inclusiv de Serviciul Roman de Informatii, vatamarea fiind evidenta.

Astfel, in dosarul nr. 4215/1/2014, aflat pe rolul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, se afla redarea in forma scrisa a unor convorbiri telefonice pe care subsemnatul le-as fi avut cu NICOLESCU CONSTANTIN, in cursul anului 2007, precum si convorbiri dintre acesta din urma si mai multi primari PSD din judetul Arges. Obiectul acestui dosar il reprezinta tragerea la raspundere penala a fostului presedinte PSD de Arges, a subsemnatului si a peste 25 de primari PSD din judetul Arges pentru modalitatea in care comunitatile locale, prin plata unei sume modice pentru intocmirea strategiilor de dezvoltare locale au accesat, obtinut si folosit pentru comunitate zeci de milioane de euro, fonduri nerambursabile de la UE. Nu doresc sa comentez in niciun mod temeinicia acuzatiilor avand incredere deplina in actul de justitie.

Deoarece in ultima perioada, in spatiul public, au aparut informatii cu privire la activitatea de politie politica savarsita de unitati de parchet in coniventa cu servicii de informatii, sub aparenta unor activitati preventive sau de investigare a unor infractiuni ce tin de siguranta nationala, iar multitudinea si calitatea acestor informatii nu sunt de neglijat, am hotarat sa formulez prezenta sesizare.

f_350_200_16777215_00_images_banner1_dr_2.jpgIn procedura de camera preliminara, inculpatii au solicitat excluderea probelor reprezentand interceptarile telefonice facute in baza mandatului pe motiv de siguranta nationala, solicitare admisa in mod curajos de catre doamna judecator Francisca Vasile. Aceasta a aratat ca: “Excluderea probatoriului este consecinţa imposibilităţii evaluării necesităţii și proporționalității restrângerii exercițiului dreptului la viaţă privată. Implicit excluderea probelor este consecinţa aplicării principiilor legalității, loialităţii administrării probelor şi egalităţii de arme. Principiul egalității de arme presupune realizarea unui just echilibru între apărare și acuzare și exprimă posibilitatea apărării de a susține cauza fără a se afla întrun net dezavantaj față de acuzare. Or în cauză părțile nu pot cunoaște nici în prezent ce a generat necesitatea înterceptării în baza Legii siguranței naționale, mai ales că infracțiunile ce fac obiectul prezentei cauze nu sunt dintre cele enumerate de actul normativ în vigoare la data emiterii mandatului (art. 3 Legea 51/1991).”

Invederam faptul ca inculpatii au solicitat judecatorului de camera preliminara excluderea acestor interceptari intrucat pe de o parte mandatul de interceptare a convorbirilor nr. 003068 / 15.08.2007 emis de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie si declasificat partial ulterior, prezenta stersaturi si modificari executate cu instrumente de scris, existand suspiciunea rezonabila ca s-a intervenit asupra lui, iar pe de alta parte acest mandat a fost emis in mod nelegal intrucat obiectul supravegherii – omul politic Nicolescu Constantin – nu a fost niciodata acuzat sau suspicionat de fapte ce tin de securitatea nationala, iar in lipsa unor astfel de elemente, supravegherea reprezenta o ingerinta nepermisa in viata privata a omului politic si in ultimul rand, mandatul a fost pus in executare, potrivit informatiilor transmise de DNA si de catre DGIPI, serviciul secret al Ministerului Administratiei si Internelor, alaturi de SRI. Prin incheierea nr. 287 din 06.04.2016 pronuntata in dosarul nr. 4215/1/2015 de catre Judecatorul de camera preliminara, Francisca Vasile, se dispune excluderea acestor interceptari pentru motivul aratat mai sus, statuandu-se, insa, in mod periculos, ca DGIPI (DIPI), un serviciu secret, poate pune in executare mandatele de interceptare, chiar in acceptiunea deciziei nr. 51/2016 a Curtii Constitutionale a Romaniei. Or, spiritul acestei decizii a fost tocmai excluderea serviciilor secrete – ca se numesc SRI, SIE, SPP sau DIPI – de la activitatea de punere in executare a mandatelor de interceptare, cu exceptia prevazuta in decizie, pentru a preintampina manipularea si folosirea unor informatii de catre unitati operativ informative care nu efectueaza activitate de urmarire penala sau judecata. Totodata, judecatorul suprem, constatand prin propriile simturi malversarea prin alterare a mandatului de interceptare, a catalogat modificarea cu pixul al acestuia ca fiind o eroare materiala (care insa ar fi trebuit sa fie corectata printr-o incheiere rectificativa, care lipseste insa de la dosarul cauzei).

Directia Nationala Anticoruptie a declarat contestatie impotriva incheierii prin care s-au exclus aceste interceptari, criticand in mod vehement incheierea, critici impartasite in totalitate de judecatorii supremi Stefan Pistol si Ana Maria Dascalu care au dispus : “-chiar dacă regula este că probele ilegal obţinute trebuie să fie excluse, jurisprudenţa a admis, în unele situaţii, chiar şi probe obţinute ilegal, aceste situaţii devenind veritabile excepţii de la regulă...”.

Insistenta cu care judecatorii supremi au mentinut in dosarul cauzei interceptarile efectuate la solicitarea SRI s-a materializat prin statuari care plaseaza SRI si pe judecatorul desemnat sa emita mandat de interceptare pentru siguranta nationala, deasupra oricarui control.

Astfel, in cuprinsul incheierii nr. 143 din 20.09.2016 pronuntata in dosarul nr. 2212/1/2016, judecatorii Inaltei Curti au aratat : - Cu privire la argumentele judecătorului de cameră preliminară, respectiv acelea că „excluderea probelor este consecinţa aplicării principiilor legalităţii, loialităţii administrării probelor, şi egalităţii de arme. Principiul egalităţii de arme presupune realizarea unui just echilibru între apărare şi acuzare şi exprimă posibilitatea apărării de a susţine cauza fără a se afla într-un net dezavantaj faţă de acuzare. Or, în cauză, părţile nu pot cunoaşte nici în prezent ce a generat necesitatea interceptării în baza Legii siguranţei naţionale....”,

Inalta Curte constată că nu sunt întemeiate aceste susţineri, principiul egalităţii de arme fiind respectat, între apărare şi acuzare existând un just echilibru, în condiţiile în care apărarea a avut posibilitatea de a susţine cauza fară a se afla într-un „net dezavantaj fată de acuzare”. In susţinerea acestui considerent, Inalta Curte are în vedere faptul că, în primul rând, părţile nu pot avea acces la acest gen de informaţii, întrucât privesc securitatea naţională, iar în conformitate cu art. 10 din Legea 51/1991, ’’activitatea de informaţii pentru realizarea securităţii naţionale are caracter secret de stat ”; -

Inalta Curte constată că mandatul nr. 003068 emis în cauză la data de 15.08.2007 a fost declasificat la data de 13.09.2010, iar 5 informaţiile în baza cărora s-a solicitata mandatul au un caracter clasificat şi numai emitentul lui poate reaprecia asupra păstrării acestui caracter, cu consecinta menţinerii sale, fie a declasificării, totale sau parţiale, a acestor informaţii. Inalta Curte mai constată, însă, că, emitentul lor a apreciat asupra păstrării acestui caracter, motiv pentru care a procedat doar la o declasificare parţială a încheierii de autorizare a interceptării si înregistrării comunicaţiilor convorbirilor în baza căreia s-a emis autorizaţia nr. 003068/15.08.2007 şi a referatului prin care s-a solicitat măsura, mai exact doar a informaţiilor cu privire la persoana care făcea obiect al mandatului, aceasta fiind, de altfel, şi cerinţa judecătorului de cameră preliminară dispusă prin încheierea din data de 19 februarie 2016. Iar faptul că parte dintre informaţii şi-au păstrat caracterul clasificat, aceasta nu echivalează cu o încălcare a dispoziţiilor art 53 alin. (2) din Constituţie şi nici ale art. 8 din CEDO, dispoziţii care au fost respectate, aşa cum s-a arătat anterior;
Cu alte cuvinte, activitatea judecatorului care emite mandate in baza legii securitatii nationale nu poate fi analizata, temeiurile invocate de catre SRI atunci cand solicita astfel de mandate nu pot fi verificate, tot ce tine, declarativ, de siguranta nationala si Serviciul Roman de Informatii fiind intangibil, sacrosanct si de necriticat.

Vazand aceste lucruri se nasc in mod natural urmatoarele intrebari, la care poate obtine raspuns doar Comisia comuna permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii SRI :

Informatiile cuprinse in referatul continand solicitarea SRI, adresata Procurorului General de emitere a mandatului de supraveghere (interceptare,inregistrare, comunicatii, convorbiri) din anul 2007 cu privire la omul politic Nicolescu Constantin – presedinte al Consiliului Judetean Arges – lider PSD - au fost de natura a genera emiterea autorizatiei nr. 003068 de catre ICCJ? Opinia noastra este ca referatul nu continea informatii credibile cu privire la savarsirea de catre Nicolescu Constantin a unor infractiuni de terorism, subminare, sabotaj etc. Daca activitatea de solicitare a autorizatiei de supraveghere tehnica pentru motive ce tin de siguranta nationala s-a facut in acest caz cu respectarea cadrului 6 procesual – inregistrarea la acea data a vreunei cauze penale ce il privea pe NICOLESCU CONSTANTIN? Interceptarea si inregistrarea convorbirilor numitilor Nicolescu Constantin si Draghici Mircea, efectuate in baza mandatului de siguranta nationala emis de ICCJ, au fost autorizate si executate din alte ratiuni decat cele prevazute de legea speciala (art. 20-21 din Legea 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului)?

Opinia noastra este ca a fost autorizata si executata o activitate de politie politica.

In final, stimate domnule presedinte, va rog sa constatati ca, in cauza, NICOLESCU CONSTANTIN a fost supus unor masuri de supraveghere tehnica nejustificate, textele de lege indicate pe parcursul procedurii avand un caracter formal, menit sa creeze aparenta respectarii legii, atat procedura de obtinere a autorizatiei, autorizatia in sine cat si activitatea de supraveghere ulterioara fiind de natura a incalca atat prevederile constitutionale, ale Conventiei Europene pentru respectarea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale si a Protocoalelor aditionale, dar chiar si prevederile Legii sigurantei nationale nr. 51/1991 si ale Codului de procedura penala. In aceste conditii, respectuos va rog sa dispuneti masurile care se impun.

NATIONAL - CELE MAI CITITE ARTICOLE

  1. 7 zile
  2. 30 zile
  3. 1 AN
The most visited gambling websites in The UK