Menu

Cititorul porc

f_350_200_16777215_00_images_stanoiu_damian.jpg

 

 

 

 

 

 

 

Cititorul porc

Având de ales ce să citesc azi-noapte,
între Max Blecher şi Damian Stănoiu,
am ales Damian Stănoiu,
apoi m-am lamentat precum Marmeladov.

Mă iertaţi că exist, Luminăţia Voastră,
mă bălăcesc ca un porc în lecturi,
nu sunt demn să trăiesc, Luminăţia Voastră,
nu am dreptul la milă!

Care milă? Aş merita să fiu ţintuit pe cruce!
Răstignirea – iată dreptul meu!
Ei bine, răstigneşte, jude,
dar sloboade mila ta!

Eu însumi am să cer, atunci, răstignirea,
Căci nu bucurie voiesc a bea, ci lacrimi şi durere!
crezi, Damiane, că amărâta proză a ta
m-a uns la inimă?!

Jale, jale şi lacrimi am cătat
în adâncul lui Damian Stănoiu
şi găsitu-le
sorbitu-le-am cu nesaţ!

Când am terminat de citit,
pierdusem răsăritul de soare,
proza aceasta vulgară
mă făcuse un porc de cititor.

Un cititor porc,
aşa am fost întotdeauna, Luminăţia Voastră,
cât despre milă, milă are Unul Singur,
căruia i-a fost milă de toţi şi i-a înţeles pe toţi!

I-a înţeles pe toţi,
chiar şi pe cititorii porci
care se bălăcesc cu bucurie
în noroiul prozei acesteia.

Gheorghe Smeoreanu
(Din volumul în pregătire Cititorul porc)

Blogu’ lu’ Smeo - Cele mai citite articole