Pașa Andrei își va pierde turbanul la Pitești
- Written by Gheorghe Smeoreanu
- Category: Arges
Lumea politică argeșeană a fost bulversată de apariția pe eșicherul ei a unui lider atipic precum Mircea Andrei.
Obișnuiți cu un șef de tip comunist după vorbă, după port, precum Constantin Nicolescu, argeșenii vedeau acum, surprinși, că există și altfel de politicieni. Andrei evita limba de lemn, făcea trimiteri culturale (Borges, Shakespeare) nu era scorțos, promitea să scoată județul din încremenirea de două decenii în care îl ținuse elita roșie.
Așa a început totul, doar că a continuat urât.
Mircea Andrei s-a dovedit incapabil să reziste comportamentului slugarnic cu care l-au înconjurat acoliții, laudelor explicite sau implicite care i-au fost aduse. În Argeș, Andrei găsea ceea ce îi era imposibil să afle la București și anume o curte de tip oriental oricând gata să îi facă plecăciuni și să-i aducă elogii, ca unui pașă.
Un om bogat precum Andrei nu ar fi găsit pe Calea Victoriei, oricât ar fi cheltuit, o armată de sfetnici și cadâne gata să se arunce la podea și să-i sărute condurul. În Argeș, șmecherii i-au prins slăbiciunea și l-au adormit cu salamaleicuri.
Asta l-a pierdut și, conștient ori nu, Mircea Andrei este ca și plecat din județ.
Pașa Andrei va fi victima atmosferei orientale pe care el însuși a creat-o la Pitești. Cei care fac temenele și sunt și cei care te trădează complotând prin ungherele seraiului.
Nicolescu a format un PSD pe model ceaușist, Andrei a construit un PDL de tip oriental și, orice s-ar spune, un pașalâc e mai rudimentar decât o celulă de partid.
Așa se face că Mircea Andrei va pierde toate bătăliile argeșene. El se bazează pe ieniceri și sphii, Nicolescu vine cu uteciștii și cadrele.
Păcat, Mircea Andrei a venit la Pitești ca un domn și va pleca precum un pașă care și-a pierdut turbanul. Fiindcă tot îi plac citatele culturale, îi vom oferi o strofă din Coșbuc:
Turbanul îi cade şi-l lasă căzut;
Îşi rupe cu mâna vestmântul
Că-n largile-i haine se-mpiedică vântul
Şi lui i se pare că-n loc e ţinut;
Aleargă de groaza pieririi bătut,
Mănâncă pământul.
E din Pașa Hassan, stăpâne.
Reține-o și murmur-o până la București.
